am scris un poem la orele trei dimineaţa
cu stomacul gol şi privirea în tavan
în tavanul atât de aproape din pricina întunericului
nu ştiam că scriu un poem am aflat doar după aceea
adevărul e că nici nu-l scriam
mai degrabă mâna mea dreaptă degetele singure
încropeau cu stilolu jocul de altădată
am scris un poem la orele trei dimineaţa
nu pe hârtie nici măcar în tâmplă nu l-am durat
pur şi simplu l-am scris în întuneric
UPDATE. Am publicat această poezie în revista „Familia” prin anul 1986, cred. O observaţie a fidelului meu cititor şi amic de PA-uri şi mirări, LePetitPrince, m-a convins să renunţ la ultima strofă.
Călin Hera. PA-uri şi mirări 