adună-ţi
adună-ţi luncă norii şi plouă-mă
şi dacă tot mai tare plouă
picături vor ieşi îmbrăca-mă
în copilărie cum lâna colorată
din care bunica mai face o dată
mănuşi cu un singur deget
adună-ţi stol cocorii priveşte-mă
şi dacă mii de puncte
se vor risipi plânge-mă
dar adună-ţi din crânguri cocorii
cu zborul lor ca misterul comorii
pe care bunica o păstra în odaia joasă
adună-ţi ziuă stele nevăzute lumina-mă
şi dacă nevăzutele se-adună
soarele nu va muri ascultă-mă
atâta timp cât acasă
mai sărută cuptorul o pâine frumoasă
pe care bunica o stinge în frunze de nuc