adună-ţi -> (O poezie pe zi)

adună-ţi

adună-ţi luncă norii şi plouă-mă
şi dacă tot mai tare plouă
picături vor ieşi îmbrăca-mă
în copilărie cum lâna colorată
din care bunica mai face o dată
mănuşi cu un singur deget

adună-ţi stol cocorii priveşte-mă
şi dacă mii de puncte
se vor risipi plânge-mă
dar adună-ţi din crânguri cocorii
cu zborul lor ca misterul comorii
pe care bunica o păstra în odaia joasă

adună-ţi ziuă stele nevăzute lumina-mă
şi dacă nevăzutele se-adună
soarele nu va muri ascultă-mă
atâta timp cât acasă
mai sărută cuptorul o pâine frumoasă
pe care bunica o stinge în frunze de nuc

9 Responses to “adună-ţi -> (O poezie pe zi)”

  1. dor de copilarie? stiu un leac sigur: nu pleca din ea pana la adanci batraneti!
    Ce frumos miros au poeziie tale! si nu cunosc miros mai placut decat acela de paine calda…niciun parfum nu poate concura cu el

    Apreciază

  2. Multumesc frumos, micule print”

    Apreciază

  3. ba sa am pardon, eu iti multumesc! si chiar simt nevoia sa-ti fac un dar. Uite:

    Ma-ntorc aici cu drag, ca intr-o casa
    unde miroase a paine si a busuioc,
    Poetul ma asteapta-n prag, sunt flori pe masa
    Si lemnele trosnesc incet in foc.

    Apreciază

  4. cand intru pe blogul tau zic: Ia sa vad ce a mai pus POETU’

    Apreciază

  5. citesc pe-aici si…

    Fara sa vreau, pun rime pe hartie
    Ma iau la tranta-n joaca cu Poetul
    Incerc sa incropesc o poezie;
    E mare bai : ma chinuie talentul!

    Marturisire: am facut si eu (de-a lungul vremii) niscai poezii, sunt „de jucarie” dar eu tin la ele. Uneori inainte de a adormi fac versuri…multe „capodopere ” s-au pierdut pentru ca pana dimineata le-am uitat!

    Apreciază

  6. Micule Print, iti multumesc pt comentariile in versuri. Ma simt stanjenit sa-mi spui Poetul. M-as bucura sa-mi zici amicul/prietenul Calin.

    Lucrul asta (versuri primite cumva in dar, in somn sau in semitrezie) mi se intampla adeseori; am si o ora fatidica, 3 dimineata. Si, fireste, de cele mai multe ori, pe cele mai bune dintre ele le uit dimineata…

    Apreciază

  7. cred ca exista pe undeva o masinarie de inregistrat gandurile, citisem demult o carte de Andre Maurois, parca „Masina de citit gandurile” ii spunea. Si cum azi multe nu mai sunt fictiune, daca cat, gasesc. Daca-as gasi-o, ti-as darui-o ptr ca poeziile tale sa nu se mai piarda, Poetule Prieten.

    Apreciază

Trackbacks

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: