Archive for martie 29th, 2009

29/03/2009

Şi dacă m-ai iubi

Şi dacă m-ai iubi

iubirea-mi ce va fi

 

un vis, o amintire

ori fi-va chbiar iubire

 

adevărată, vie, caldă,

ori fi-v-atât de-naltã

 

încât sã mã doboare?

O, tu, strãluce soare!

 

Şi dacă m-ai iubi,

măcar dacă ai ştii

 

când ochi-ţi m-au privit

c-am fost preafericit

 

ori şti-vei tu, vreodată,

că eşti cea mult visată,

 

că-n lumea asta-ntreagă

tu doar mi-eşti cea mai dragă?

 

Dar oare e iubire pe lume, fericire,

ori fi-va numai smoală, durere, amăgeală,

 

ori fi-va numai ură,

tristeţi pe munţi de zgură

 

ori ce-ntrebare-am pus,

ori minţile-mi s-au dus?

 

Căci ştiu prea bine:

există iubirea-mi pentru tine,

 

iubire-ameţitoare. Dar e posibil oare

 

să mă iubeşti vreun pic

să-nsemn eu pentru tine

altcum decât nimic?

 

Ce gând neghiob, ce vise

grozave sunt vorbele scrise.

 

Cuvintele goale-s în plus,

nimic din ce am eu de spus.

 

Te iubesc, doar atât, te iubesc

omenesc şi chiar neomenesc.

 

Din înalt, din adânc, din în loc,

din parfumul de busuioc

 

ori din ce va mai fi.

Şi dacă m-ai iubi.

 

NOTĂ. Am fost un tip îndrăgostit cea mai mare parte a vieţii mele. Iar în prima parte a vieţii mele de tip îndrăgostit, am iubit, fireşte, sincer, curat, inocent şi platonic. Despre asta sunt aceste versuri, scrise prin 1983, la 16 ani neîmpliniţi. Cred că e prima oară când le scot în lume.

%d blogeri au apreciat: