«   |   »

poem de sărit pârleazul (îmi pun singur miere în ceai)

îmi pun singur miere în ceai
ea stă cuminte pe scaun şi mă priveşte
se miră că mână nu-mi tremură

e atât de dimineaţă încât
în ochii ei soarele încape
numai cât să se mai lăfăiască o dată
apoi iese din mare

ea nu mai stă pe scaun dar mă priveşte
are mâinile reci şi peretele
dintre noi a devenit transparent

Posted on 15/03/2009 at 14:09 in Poezii   |  Flux RSS |   Răspunde   |   Trackback URL

One Comment to “poem de sărit pârleazul (îmi pun singur miere în ceai)”

    
  1. Avatarul lui Anca
    Anca
    15/03/2009 la 14:21

    DA..in loc de comment…imi place:)

    Apreciază

    Răspunde
    

Răspunde-i lui Anca Anulează răspunsul