Aranjament apetisant&reconfortant cu cafea, biscuiţi şi prăjitură. FOTO: Călin Hera
Cu gândul la Miercurea… clasică.
23/05/2013
Ce lacrimi de sirenă am sorbit (Sonet CXIX – Shakespeare)
Laurean nu se lasă şi nu se lasă şi mi-a mai trimis o traducere. De data asta, este vorba despre Sonetul CXIX, osutănouăşpele, „ăla care a fost considerat până acum o metafora a dragostei (toate traducerile româneşti o iau ca atare), dar e vorba despre perioada cât a fost bolnav (se pare, o boală ruşinoasă, zic exegeţii din zilele noastre)”, mi-a spus Laurean.
Citiţi, comentaţi, criticaţi şi/sau lăudaţi (folosiţi şi pagina de Facebook dedicată), daţi mai departe.
SHAKESPEARE – Sonet CXIX
Ce lacrimi de sirenă am sorbit,
Din alambic de iad înşelător,
Speram cu teamă, deznădăjduit,
Pierdeam când mă vedeam biruitor!
Ce erezie inima comite, Citește în continuare
21/05/2013
„N-am să admit că suflete-nnuntite au stavile”. Shakespeare, Sonet CXVI tradus de Laurean
Bunul Laurean îşi duce mai departe proiectul, acela de a traduce, într-un timp rezonabil, toate sonetele shakespeariene. Are o pagină de Facebook unde postează traducerile şi mai intră în mici polemici amicale. În plus, mai e acest blog, care îi găzduieşte cu plăcere textele.
Acum tocmai a făcut o nouă traducere, Sonetul al CXVI-lea. E cald. Îl reproduc aici, aşa cum a avut bunăvoinţa să mi-l trimită:
Shakespeare Sonet CXVI (trad. Laurean)
N-am să admit că suflete-nnuntite
Au stavile. Iubiri nu sunt iubiri
De se preschimbă când sunt despărţite,
Ori se-ncovoaie sub dezamăgiri. Citește în continuare
16/05/2013
Cum se face Coca-Cola (cea mai nouă reţetă veritabilă veche, de vânzare pe eBay)
Panou publicitar Coca-Cola, vechi de vreo 70 de ani. Printscreen din filmuleţul de pe WXIA
Un tip din Georgia, Cliff Kluge, s-a lăudat că a găsit o hârtie din 1943, bătută la maşină, în care sunt incluse instrucţiuni detaliate pentru fabricarea unui galon de concentrat de Coca-Cola, suficient pentru a produce 16 galoane de băutură. Omul e convins că autorul textului a avut acces la reţeta originală şi că documentul pe care a pus mâna valorează cinci milioane de dolari (suma la care scos hârtia la vânzare pe eBay). Ba, când s-a gândit mai bine, parcă ar fi mai nimerit preţul de 15 milionae de euro. Deocamdată nimeni nu i-a oferit banii ăştia (nu vă lăsaţi păcăliţi de menţiunea „sold out”).
Cei de la Coca-Cola privesc tărăşenia cu calm, pare-se, atrag atenţia că au fost mai mulţi oameni care au „descoperit” formule secrete de-a lungul timpului (se referă inclusiv la povestea din 2011), dar că nimeni n-a reuşit până acum să reproducă exact reţeta, care e păstrată în siguranţă la sediul din Atlanta.
Găsiţi în Time mai multe detalii despre noua descoperire, inclusiv un filmuleţ cu descoperitorul, şi în WXIA povestea originală.
13/05/2013
Despre întortocheatele căi ale Facebook-ului
Pagina mea de Facebook
Am făcut un mic experiment pe pagina mea de Facebook: am anunţat că OMA Vision are 199 de like-uri şi mi-am rugat prietenii (3.524) să acorde cel de-al 200-lea like*. În 16 minute, postarea mea a primit 7 like-uri şi 2 Share-uri, iar pagina unde mi-am trimis facebookprietenii 5 like-uri. Altfel spus, unora dintre prietenii mei le-a plăcut ce le-am cerut, dar nu au şi trecut „la treabă”.
Le mulţumesc frumos tuturor, e fascinant!
Mi-am adus aminte, apropo de fascinaţia Social Media, de ziua mea din anul 2012, când am primit peste 600 de urări pe pagina de Facebook. Mi-am propus atunci să răspund fiecăreia în parte, dar nu mi-a ajuns ziua… Atunci însă m-a lovit pentru prima oară fascinaţia.
Din capul locului mărturisesc că relaţia mea cu Facebook a fost sinuoasă. Citește în continuare
09/05/2013
Dracula. La Operă (Festivalul Enescu)
Trebuie să fac o mărturisire: sunt un tip norocos! Nu, n-am câştigat la Loto, dacă mă priveşti dintr-un unghi anume poţi chiar exclama „sireacul!” şi totuşi sunt un tip norocos. Din mai multe puncte de vedere (of course!), iar azi vă dezvălui unul dintre ele: sunt implicat în comunicarea Festivalului George Enescu (1-28 septembrie 2013). Chestia asta mă determină să iau contact cu o lume (a muzicii şi a dansului) pe care o îndrăgeam, dar aşa,, mai de pe margine.
Tocmai i-am descoperit pe cei de la Vortice Dance Company, cu al lor spectacol Dracula, pe care abia îl aştept – 16 septembrie, ora 19.00, Opera Naţională Bucureşti; din păcate, e sold out :(. Vă arăt videoclipul de prezentare, care m-a dat gata (culoare, mişcare, personaje).
08/05/2013
Cel mai ieftin zugrav din trecut
Un zugrav caută de lucru. Anunţul pare la fel de vechi precum poarta. Foto (cu telefonul): Călin Hera
08/05/2013
A copilărit cu Gică Petrescu? Sir Alex Fergusson iese la pensie
Printscreen de pe site-ul BBC
- Palmaresul lui Sir Alex Fergusson la MUN, via bbc.co.uk. CLICK PT IMAGINE MĂRITĂ!
Sir Alex Fergusson (71 de ani) se retrage în această vară, după 26 de ani petrecuţi la Manchester United.
O ştire care mă mişcă. O carieră incredibilă. O constanţă. Un Sir, cu tot ceea ce reprezintă asta. Şi o ştire despre viaţă, despre faptul că oamenii sunt trecători, dar au şansa de a deveni legende. Uneori, în timpul vieţii.
„A venit timpul”, a spus el, simplu, mulţumindu-i soţiei, Cathy, că l-a susţinut atât amar de vreme. „Cuvintele nu pot exprima cât de mult înseamnă pentru mine”
Aici, articolul de pe BBC.
P.S. Scuze pentru gluma cu Gică Petrescu. Dar Sir Alex Fergusson mi s-a părut la fel de veşnic. Nu cunosc bancuri cu el, aşa cum ştiu, încă din copilărie, cu Gică Petrescu, dar la fel de simpatici îmi sunt ambii.
01/05/2013
1 Mai. Primăvara în oraşul meu
Afiş la intrarea într-un local de pe str. Mihai Eminescu din Bucureşti. Foto (cu telefonul): Călin Hera
Cu adevărat fără cuvinte :).
27/04/2013
Goana omului cu ochelari de cal-putere
Omul cu ochelari de cal-putere stă la masă cu şapca pe cap. N-are timp s-o scoată, are treabă. Se ridică înainte de a-i suna telefonul. Se aude „Alo!” abia atunci când uşa se închide în urma lui.
– Ce-i cu ăsta?!, întreabă un om îmbrâncit de pe trotuar.
Din fugă, omului cu ohelari de cal-putere îi cad hârtiile din mână. Oricum, nu ştia că le are. După o goană de încă trei străzi se opreşte brusc (acesta e momentul în care îşi pierde şapca). Ar mai fugi el mult şi bine, dar a uitat încotro.
26/04/2013
Poveste din poveste din poveste. Azi, Dl. Trabant
Un Trabant ferchezuit. Foto: Călin Hera
Vorbeam în urmă cu doi-trei ani (la vârsta mea, asta e un fleac!) despre un Trabant ferchezuit fotografiat pe lângă staţia de metrou Dristor, apoi treceam nonşalant la Trabantul „meu”*, pentru ca apoi să se dezvolte poveştile cititorilor mei. Căci de aceea e frumos blogăritul, că poate naşte poveşti din poveşti din poveşti.
Recuperez un comentariu scris atunci de o veche prietenă de blogăreală şi PA-uri, Ioana, care a mărturisit cu acea ocazie legătura aparte dintre ea şi Trabantul unor prieteni. Pardon, Trăbănţica.
Trăbănţica Toboşarului
„O cheama Trudy si e a unui bun prieten…, tobosar la Teatrul din Pitesti. Cand nu are treaba cu ea, ii da voie sa faca ce vrea. Citește în continuare
25/04/2013
Sunt inimă şi ochi încăieraţi (Sonetul 46 tradus de Laurean)
Cap de pagină de Facebook (Sonete Shakespeare). De văzut!
Mă bucur să găzduiesc pe acest blog o nouă traducere originală a sonetelor Shakesperiene realizată de prietenul meu Laurean. Găsiţi pe pagina lui de Facebook (daţi like, faceţi share) toată munca de până acum şi aici tot ce am preluat eu deja. Enjoy!
SHAKESPEARE – Sonet XLVI
Sunt inimă şi ochi încăieraţi,
Izbânda de-a te fi avut s-o-mpart;
Ochiul nu vrea şi ei să te arăţi,
Ea se râvneşte volnic de-al său hart. Citește în continuare
24/04/2013
Poartă de templu în Bucureşti
Poartă care mă fascinează de fiecare dată când trec pe lângă ea. Foto (cu telefonul): Călin Hera
Am încercat să respect tema propusă de Carmen (îi mulţumesc lui Zoltan că mi-a adus aminte că azi e miercurea fără cuvinte).
22/04/2013
Cimitirul filosofic
Balanţa vieţii (inscripţie pe un cavou, detaliu). Foto: Călin Hera
Am avut o experienţă interesantă, care a început cu un soi de zâmbet superior, prostesc, pentru a trece pe nesimite la o stare aidoma celei în care ajungi în timpul unei lecturi de soi.
Să vă zic: la început a fost senzaţia că mă aflu într-un cimitir de prost gust, îndesat cu cavouri-vilă, cam ca-n cartierele de la marginea localităţilor mai mari sau mai mici. Apoi mi-a venit să râd văzând nişte nume proprii (de exemplu, o familie avea patru băieţi numiţi după numele muschetarilor lui Alexandre Dumas). Atât de tare mi-a venit să râd, încât am fotografiat minunea, să râdă şi alţii. Citește în continuare
19/04/2013
Probabil cel mai mişto spam pe care l-am încasat
Probabil cel mai mişto spam încasat de mine. Captură de pe blogul „Naiv prin România”.
Probabil cel mai mişto spam pe care l-am încasat pe blogul meu (e vorba de celălalt blog, aici sunt doar spam-uri banale):
Anonim Anonim spunea…
„Hi, i read your blog occasionally and i own a similar one and i was just curious if you get a lot of
spam feedback? If so how do you reduce it, any plugin or anything
you can advise? I get so much lately it’s driving me insane so any help is very much appreciated.
Here is my blog: Zahngold Rechner”
17/04/2013
Mâţa blândă face „ţuşti!” (miercurea fără cuvinte)
Mâţa Ţuşti, hlizindu-se din întunericul unei clădiri dezafectate din centrul Bucureştiului. Foto: (cu telefonul): Călin Hera
Mâţa Ţuşti în acţiune. Foto (cu telefonul): Călin Hera
La Carmen, ca de obicei, sunt mai multe şi mai interesante fărăcuvinte.
16/04/2013
Cum se desparte în silabe cuvântul „lalelele” în Bucureştiul anului 2013
Lalele într-o grădină bucureşteană cam neaşteptată. Foto (cu telefonul): Călin Hera
Lalele. O înşiruire de silabe bâlbâite ca într-o joacă. La-le-le. Dacă vorbim despre unele anume, de exemplu despre cele din fotografia de mai sus, sună şi mai simpatic: la-le-le-le. Eu cred că arată aşa cum sună: jucăuş, primăvăratic, copilăresc.
Am descoperit şi am fotografiat în Bucureşti această grădină. Am scris pe Facebook:
„Deci e aiurea. Umbli prin București într-o zi de primăvară și te trezești, în centru, cu o grădină aparent neîngrijită, dincolo de un gard vechi. In loc să fie un imobil 4+1 de birouri. Treabă-i asta?
Şi am zis să vă arăt şi, poate, să-mi arăt şi mie un colţ de Bucureşti neaşteptat, pentru când nu va mai fi aşa cum e acum.
15/04/2013
Să nu ziceţi că nu v-am spus: sold-out după două ore la spectacole din cadrul Festivalului Internaţional George Enescu
Printscreen site Festivalul Internaţional „George Enescu”
Dragii moşului,
Departe de mine gândul de a vă bate la cap cu chestiuni aparent neimportante, dar să nu ziceţi că nu v-am spus: aflu că, în mai puţin de două ore de când au fost puse la vânzare, au fost deja vândute sau rezervate 20.000 de bilete individuale la Festivalul Internaţional „George Enescu” (din 40.000 câte există)!
Un comunicat de presă proaspăt ca zorii zilei arată că
„În primele 10 minute de la startul vânzării biletelor individuale pentru Festivalul Internațional George Enescu, existau deja evenimente sold-out din seria Recitaluri și Concerte Camerale: recitalurile pianiștilor Radu Lupu și Evgeny Kissin, Virtuozii din București, recitalul Murray Perahia„
A mai fost bătaie pe Staatskapelle Berlin (dirijor Daniel Barenboim, solist Radu Lupu), Pittsburgh Symphony Orchestra, cu Yuja Wang, Citește în continuare
12/04/2013
Olympia
DOCUMENT. Aceasta a fost amprenta maşinii mele de scris (toate maşinile de scris aveau anumite caracteristici, chiar dacă erau „de serie”) . Mi s-a spus că „luarea în evidenta” însemna notarea, într-un dosar, a tuturor caracterelor, pentru identificarea unui eventual text-manifest anonim scris la acea maşină.
Mi-am amintit în acestă dimineaţă de vechea mea maşină de scris. Nu ştiu de ce. Lucram la laptop, ascultam ceva frumos. Scriam, reciteam, corectam. Priveam pagina scrisă, micşoream, măream, schimbam fontul. Tot tacâmul. Cu toate acestea, m-am gândit la bătrâna mea Olympia. Cu nostalgie. Apoi mi-am amintit că am scris despre ea undeva, pe acest blog (citiţi şi comentariile). Reproduc textul mai jos:
Călin Hera. PA-uri şi mirări 