«   |   »

Viaţa după promisiune

Depăşisem pe linia continuă şi el, prezent la datorie, mi-a făcut semn să trag pe dreapta.

Era o zi frumoasă pe dealurile Hârşovei. L-am rugat să mă ierte.
– Am greşit, promit să nu mai depăşesc niciodată pe linie continuă, am zis.

M-a lăsat să plec. M-am mirat şi eu. Nu i-am dat nici măcar o ţigară. Dar m-am ţinut de promisiune timp de 11 ani.

Ieri l-am văzut în intersecţie la Romană. Îl avansaseră, deci. Ploua rău, era frig şi aglomeraţie mare. O zi mizerabilă!

Dar poate că nu era, totuşi, el.

Posted on 17/05/2009 at 10:46 in PA/Proză Arhiscurtă   |  Flux RSS |   Răspunde   |   Trackback URL

11 Responses to “Viaţa după promisiune”

    
  1. Avatarul lui Lisandru Cristian
    Lisandru Cristian
    17/05/2009 la 10:57

    Poate că era, totuşi, el…

    Apreciază

    Răspunde
  2. Avatarul lui starsgates
    starsgates
    17/05/2009 la 11:03

    Important este că te-ai ţinut de promisiune.:)
    Poate dacă-i dădeai ceva uitai de cuvântul dat.
    A şi dacă-l mai vezi întreabă-l.:)

    Apreciază

    Răspunde
  3. Avatarul lui CalinH
    calinhera
    17/05/2009 la 11:45

    @Lisandru, starsgates: naiba stie, habar nu mai am cum arăta. Si eu cred că lucrul cel mai important, pentru mine, e că mi-am tinut promisiunea. Mie asta mi se pare grozav, să-ti respecti cuvantul chiar dacă l-ai dat cuiva care n-are cum să verifice asta. Pentru că, în primul rând, tie ti-l dai. Cât despre politist, e si o amară ironie în povestea lui, care poate fi povestea multora dintre noi: o fi dat din coate ca să ajungă ântr-o intersectie poluată din Bucuresti.

    Apreciază

    Răspunde
  4. Avatarul lui starsgates
    starsgates
    17/05/2009 la 11:55

    Poate că e fericit…, dacă a dat din coate poate asta şi-a dorit.
    Fericirea este atât de relativă, ceea ce-i face pe unbii fericiţi pe alţii îi lasă indiferenţi sau mai rău îi face nefericiţi.:)

    Apreciază

    Răspunde
  5. Avatarul lui starsgates
  6. Avatarul lui Gabi
    Gabi
    17/05/2009 la 12:18

    Si eu am patit ceva similar. Era 2 ianuarie si soselele Bucurestiului goale – o fericire pentru rulat. M-a tras pe dreapta fiindca ma luase un radar. Nu l-am rugat sa ma ierte dar i-am explicat ca aveam ceva foarte urgent de rezolvat si nu minteam. Nu stiu, cred ca l-am convins cu privirea (am dat de un tip empatic 😉 ) si la fel ca tine, de atunci nu mai depasesc viteza de rulare mai mult de rusinea care as simti-o daca m-ar opri oricine altcineva din nou 🙂
    Probabil, inteleg si ei ca nu suntem chiar toti inconstienti si ca sunt simple incidente 🙂
    Doamne ajuta.

    Apreciază

    Răspunde
  7. Avatarul lui angela ribus
    angela ribus
    17/05/2009 la 12:23

    Acum zece ani, am promis si eu acelasi lucru unui politist din Racaciuni.
    Ca si tine, m-am tinut de cuvant.
    Politistul ‘meu’ cred ca acum e pensionar.
    Vezi, de vorba buna pricepem mai bine decat daca am fi luat atunci o sanctiune… :))

    Apreciază

    Răspunde
  8. Avatarul lui CalinH
    calinhera
    17/05/2009 la 13:02

    @Angela, Gabi: De ce credeti că tinem minte chestiile astea? Adică, sigur am mai promis si altceva, altadata, altcuiva.

    Apreciază

    Răspunde
  9. Avatarul lui Gabi
    Gabi
    18/05/2009 la 20:19

    Da Calin, ai dreptate !
    Avem cu totii bile negre in palmares.
    Ce e mai trist in unele cazuri rezuma in imposibilitatea de a te mai tine de cuvant fata de cei plecati dintre cei vii 😦 Dar asta e alta poveste 🙂

    Apreciază

    Răspunde
  10. Avatarul lui Lepetitprince
    Lepetitprince
    19/05/2009 la 08:35

    Daca atunci cand promiti altcuiva e ca si cand ti-ai promite tie, e ok.

    Apreciază

    Răspunde

Trackbacks

    

Lasă un comentariu