«   |   »

poem pe prund – (o poezie pe zi)

viaţa însăşi îmi pare o trăsură
acolo stă un călător le fură
tăcerilor rămase-m prundul ud
câte-un cuvânt cu foşnet ca de dud

(fete cu baticuri de tutun
fiecare vers îl dau cu fum)

NOTĂ. Versuri scrise prin 1987. Cred că le-am publicat, în acelaşi an, în ING şi/sau în Echinox.

Posted on 09/03/2009 at 08:07 in Poezii   |  Flux RSS |   Răspunde   |   Trackback URL

Lasă un comentariu