Cea de-a 88-a ediție a Premiilor Oscar a intrat de azi în linie dreaptă, odată cu anunțul oficial privind nominalizările din acest an. Fără surprize, cu un film-vedetă, „The Revenant”, care a împușcat 12 nominalizări. Din păcate, „Aferim!” nu se află printre filmele nominalizate (avem însă un actor, Levente Molnar, aflat pe afișul lui „Son of Soul”). Dar hai să vedem lista completă a nominalizărilor, alături de promisiunea mea de a vedea cât mai multe și de a scrie ce părere am, așa cum am mai făcut-o cu filmele de Oscar.
Sper că faci bine acolo (vești de la Nabila)
Mi-a scris Nabila. Un mesaj scurt, percutant, tradus conștiincios prin Google Translate. Uneori mă fascinează aceste mesaje-spam. Ele ar trebui să agațe oameni. Să-i determine să intre în vorbă. Să ofere adrese poștale, conturi, PIN-uri. Pe vremuri, erau prințul african, ministrul tunisian, chinezul ori celebrul Bună ziua dragi de pe Facebook. Acum este Nabila. Abdel Nabila.
Ziua aceea în care îți înveți fiul să schieze (MfC)
Ziua aceea în care îți înveți fiul să schieze. Așa ceva nu se poate uita.
P.S. Abia aștept să vă văd fotografiile de la Miercurea fără Cuvinte.
Înjurături de ceferiști, de care își amintește Emil Brumaru

Fotografia lui Emil Brumaru. Sursa: Wikipedia
Recidivez, vă trimit din nou și din nou, încă o dată și încă o dată, pe pagina de Facebook a poetului Emil Brumaru, unde crește poezia, se face sub ochii noștri. Faceți-vă obiceiul de a-l vizita pe poet măcar o dată pe zi, ca să citiți cele mai noi poezii brumariene, amintirile lui, gândurile lui, să vă luați porția de literatură. Doar ca să vă fac poftă, redau mai jos câteva rânduri despre o amintire legată de copilăria de la Belcești.
Ce femei îi plac lui Emil Brumaru, poetul care în scris întinerește
Unul dintre cei mai activi oameni de pe Facebook, zona frecventată de mine (aka grupul celor 5000 de prieteni ai mei), este poetul Emil Brumaru. Postează aproape zilnic poeme, uneori mai multe pe zi. Face asta în special noaptea, căci de multe ori n-are somn.
Nețărmurita dragoste a domnului Vicențiu Sisif
În fiecare dimineață își zicea că azi va fi mai bine și pleca așa, optimist, de acasă. Își vedea de treabă, mânca un sandwich la prânz, venea acasă, mai așeza un scaun, mai ștergea praful, uda florile, pregătea cina și aștepta cu încredere. Se făcea seară, lasă-mă acum, sunt obosită, mă doare capul, dă-te mai încolo că n-am loc, iar dimineață, în timp ce-i pregătea cafeaua, se gândea că azi va fi mai bine, n-are cum să nu.
Miercurea fără cuvinte, 1
Vă invit să participați la Miercurea fără Cuvinte. Este suficient să postați pe blogul vostru o fotografie sau un grupaj de fotografii și să aduceți linkul postării în tabelul de mai jos*. M-aș bucura să scrieți și câteva cuvinte la comentarii. Restul e distracție și, după cum ziceau strămoșii noștri, dacii, friendship. Have fun!
Marțea dinainte de miercurea fără cuvinte
Nu uitați! Mâine reîncepe Miercurea fără Cuvinte! Îi mulțumesc încă o dată prietenei noastre Carmen pentru ideea devenită tradiția de miercuri, pentru faptul că ne-a făcut dependenți și fiindcă mi-a acordat onoarea de a duce mai departe această frumoasă ștafetă.
Urarea de Anul Nou a domnului Lică
Când era copil, dl. Lică abia aștepta să se facă mare, ca să stea treaz toată noaptea, ca părinții și unchii lui. Când s-a făcut mare, a trecut prin toate fazele: chefuri beții, revelioane în gașcă (dl. Lică era tipu’ cu chitara), revelioane romantice, după care a urmat dorința de a se băga în pat cât mai repede.











