Când era copil, dl. Lică abia aștepta să se facă mare, ca să stea treaz toată noaptea, ca părinții și unchii lui. Când s-a făcut mare, a trecut prin toate fazele: chefuri beții, revelioane în gașcă (dl. Lică era tipu’ cu chitara), revelioane romantice, după care a urmat dorința de a se băga în pat cât mai repede. Acum, dl. Lică zice că anul trecut cel mai mult și mai mult i-a plăcut să trăiască pe acest blog, unde s-ar bucura să vă întâlnească și în 2016. Poate și într-o carte. Căci, vorba amicului Ilarion, anul se schimbă, dar năravul ba.