În acea după-amiază, domnul Lică era supărat. Era o supărare din acelea care nu te îndeamnă să bei bere, care nu-ţi fac chef să bei nimic. Prietenii domnului Lică i-au respectat supărarea şi, în seara aceea, n-a băut niciunul nimic. Patronul terasei de lângă Fabrica de Ace s-a mirat. Apoi s-a înfuriat niţel. Pentru că, în seara aceea, n-a venit nimeni să bea. E drept, după dărâmarea Fabricii de Ace, erau mai puţini cei care se cinsteau sub umbrelele lui, acum decolorate.
– La ce bun să mai cumpăr alte umbrele?, şi-a zis.
Atunci a luat marea hotărâre. A închis terasa, a concediat barmanul şi cele două ospătăriţe, şi s-a mutat la ţară.
De supărare, una dintre ospătăriţe a făcut chiuretaj. Se încurcase cu barmanul, dar acum, observând că-i naşpa fără slujbă, nu mai avea chef de familie. Au anunţat dezvoltatorul imobiliar că nu mai achiziţionează apartamentul cu două camere.
L-au prins pe individ într-o pasă proastă. Omul i-a înjurat. A zis că-şi bagă picioarele. Oricum, muncitorii furau în draci materiale de construcţie.
– Am muncit destul, am câştigat ce-mi trebuie, gata, plec să mă distrez. Dacă nu acum, atunci când?, a zis, şi a plecat într-un concediu mai lung, suspendând lucrările.
Blocul a rămas neterminat, şantierul în paragină şi muncitorii pe drumuri, ceea ce a dus inclusiv la închiderea altor trei cârciumi de lângă Fabrică de Ace.
Acum, domnul Lica ar bea o bere, dar n-are unde. Şi nici pensia nu-i mai ajunge pentru toate berile pe care le-ar bea.
Berea domnului Lică
31 comentarii to “Berea domnului Lică”
-
-
-
foarte actual textul…fabrici si carciumi inchise, dezvoltatori care se lasa de dezvoltare, iubire urbana finalizata cu chiuretaj, mutat la tara…
Limbaj pe masura, domnul Lica fara ura, mai bea si el o bere sa-si faca putere!ApreciazăApreciază
-
-
-
-
Berea domnului Lică sau Mic tratat despre prăbuşirea economiei de consum. Scurt şi la obiect. Frumos…
ApreciazăApreciază





