Căţeluşul, pisica şi zebra

Tati mi-a spus o poveste cu un căţeluş care alerga după o pisică şi a trecut strada printre maşini. A avut noroc fincă o maşină mare, albă, a pus frână şi nu l-a călcat.

Căţeluşul, oricât ar fi vrut să prindă pisica, trebuia să treacă pe zebră. Ştiu ce e zebra, am văzut-o la grădina zoologică. Zebră se spune şi la trecerea de pietoni, aia de la colţul străzii, unde aştept să se facă verde la semafor.

Chiar dacă e verde, tot n-am voie să traversez decât cu tati de mână. Sau cu mami.

NOTĂ. Aici m-am jucat nițel. Adică, mai sus e varianta PA a unei povești pentru copiii pe care v-am mai spus-o, acum ceva vreme.

8 Responses to “Căţeluşul, pisica şi zebra”

  1. Avatarul lui starsgates

    Îmi plac povestioarele spuse de parcă le-ar spune un copil, iar ţie îţi ies foarte bine.)

    Apreciază

  2. Avatarul lui Lisandru Cristian
  3. Avatarul lui CalinH

    @starsgates, Lisandru: Vă foarte multumesc. Eu, copilul care sunt.

    Apreciază

  4. Avatarul lui Gabi

    Daa, tu copilul frumos, care tre’ sa ramai 🙂

    Apreciază

  5. Avatarul lui Lepetitprince

    daca toti ne-am juca asa, jocul ar deveni o indeletnicire foarte serioasa.

    Apreciază

  6. Avatarul lui CalinH

    @Gabi: Dacă tre’, tre’.

    @LePetitPrince: Fiecare se joaca în felul lui, nu?

    Apreciază

Trackbacks

Lasă un comentariu