10/09/2011

Bătrânul şi marea de guvizi (poem)

preţuiesc mai mult o unghie tăiată sigur şi lăcuită
decât un guvid agăţat în cârligul undiţei în amurg
(dar nu pot spune asta) măsluite sau nu zarurile au
fost aruncate

gura ştirbă şi mirosind a veceu obrazul nebărbierit
al bătrânului ce-mi cere bani de-o cinste valorează
cât toate amintirile cu tine (îmi golesc portofelul
în palmele lui jupuite)

nu unghiile lui murdare îmi întorc stomacul pe dos
sunt unghiile mele vomit la gândul zilelor când mă
îmbrăcam la patru ace vomit (iar) când ştiu că nici
măcar nu mai puteam

bea apă decât gândindu-mă la tine ce oraş frumos ce
tineri eram ce idiot ce fleacuri visam n-aveam habar
că există guvizi eram un guvide iar acum am pantofi
murdari am solzi pe carne şi râd

Citește în continuare

Etichete: ,
09/09/2011

Cum să sari de pe bloc pe blog

Oameni pe acoperişul unui bloc din Bucuresti. Foto: Călin Hera (sep 2011)

I-am fotografiat aseară. Cred că le era bine, de-aia i-am pozat. Deşi, cu antenele ălea deasupra, s-ar putea să-i fi durut capul, mai spre dimineaţă. Sau de la bere?

P.S. Mai jos e o altă fotografie, în care apare şi Luna. 🙂 Citește în continuare

08/09/2011

Crescătorie de maidanezi

O femeie hrănea, aseară, o haită de câini. Erau de jur împrejurul ei. Dacă aş fi fost mai curajos (şi dacă aş fi avut aparatul de fotografiat la mine), aş fi făcut poze.
În haită erau câini care dau din coadă, printre blocuri, şi câini care latră la necunoscuţi, tot printre blocuri. Nu ştiu dacă au muşcat pe cineva. Dar, ca haită, trezesc fiori.
Nu-s de acord să intre cineva cu mitraliera printre ei, dar nici nu cred că e nevoie de o crescătorie de maidanezi la câţiva paşi de locul de joacă al copiilor. Ştiu, povestea e veche, dilema aşijderea (vezi ceva şi aici). Dar orişicât.

07/09/2011

Publicitatea e un lucru mare

Panou publicitar Dedeman cu pretenţii (înşelate) de mesaj rimat. Foto din maşină: Călin Hera

Da, eram la mare atunci când mi-am dat seama că publicitatea e un lucru mare/ce leagă două inimi tare (premiu pentru acela/aceea care ştie ce am parafrazat aici). E vorba despre inimile publicitarului, respectiv a posibilului client. Partea proastă apare atunci când vrei să faci rime şi nu-ţi ies şi asta se vede de la o poştă, mai ales dacă ţipi de pe ditamai panoul. Dar poate astea-s pretenţii.

06/09/2011

Dreptul de a dispune de sine însuţi

Om lângă o sferă metalică turtită, în centrul oraşului Chicago (2003)

E fascinant noul cod civil. Am găsit acolo filosofie şi poezie, deopotrivă. Iată, spre exemplu, articolul 60:

„Persoana fizică are dreptul să dispună de sine însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.”

E de-a dreptul no comment, dar vă invit să comentăm. Avem ce, slavă Domnului!

 

05/09/2011

Creier de porumb supus disecţiei

Ştiulete cu surprize. Foto: Călin Hera

Adevărul e că m-am speriat. Asta a fost prima reacţie: o mică, dar vioaie, sperietură. Cred că m-aş fi speriat similar dacă aş fi văzut un OZN. Dar nu pariez, e doar o figură de stil.

Adevărul e că mă credeam un fel de doctor în porumb după ce am depănuşat lanuri întregi în timpul armatei, în Insula Mare a Brăilei (am scris câte ceva despre asta AICI). Aproape că mă miram de ce nu mi-a oferit nimeni vreun job la Fundulea.

Ei, bine, toată pregătirea mea în domeniu a pălit Citește în continuare

04/09/2011

Ora zece tot nu-mi trece

Uneori e bine să nu-ţi treacă. Aproape niciodată n-ai încotro: aşa cum îţi vine, aşa nici nu-ţi trece, că vrei sau că nu vrei. Şi atunci? Atunci e bine să găseşti lucrul  bun sau, dacă ai noroc, lucrurile bune. Şi să (te) mulţumeşti că nu ţi-a trecut.

Etichete:
03/09/2011

Poemul femeii cu violoncelul

femeia cu violoncelul iese din mulţime
sare în ochi
se evidenţiază

habar n-am cum arată dar mersul ei dansează
chiar şi atunci
când stă

când e înghesuită de gloată
când oamenii se-ndeasă
se contorsionează

mai pe tăcute unii ori alţii
mai răcnind (ei socializează)
cu sârg

şi se miros (o, da!) ca o planetă
de nări
ce dă în pârg

de obicei la curbe ori pe la semafoare,
când scârţâie subtil
ferestrele murdare

atunci violoncelul se mişcă
unduios
femeia care-l poartă înjură (se dă jos)

 

Citește în continuare

Etichete: ,
02/09/2011

Dimineaţa (devreme)

Cine se culcă devreme doarme mai mult. Teoretic.

Etichete:
01/09/2011

Biciclete cu flori

Biciclete cu flori inclusiv pe cauciucuri, fotografiate pe o străduţă peitonală din zona Lipscani. Foto: Călin Hera (august 2011)

Treceam prin centrul istoric, zona cu crâşme. Înainte de a mă aşeza la o bere, le-am văzut, cuminţi, între două terase. Cum era să nu le fotografiez?!

P.S. Mă întreb ce urme lasă pe noroi cauciucurile astea simpatice.

Mai jos, încă o fotografie Citește în continuare

31/08/2011

Coca-cola sau Pepsi?

Panou publicitar instalat în pasajul dintre staţiile de metrou Unirea 1 şi 2. Foto: Călin Hera (aug 2011)

Pe vremea lui Ceauşescu era Frucola (apoi Quikcola, dacă-mi aduc bine aminte). Când aveam norocul unei sticle de Pepsi, era sărbătoare (asta se întâmpla în special la mare sau la vreo petrecere a colegilor „cu pile”). Deci, îmi plăcea să beau Pepsi şi, dacă nu era nevoie numaidecât să predau sticla, o păstram. Cam aşa făceau mai toţi cunoscuţii mei. Citește în continuare

30/08/2011

Alegeri de zi cu zi

Altă zi, altă alegere. Rău e când nu mai ai ce alege. Citește în continuare

29/08/2011

Întrebarea corectă

De ce? Sau cum? Care e întrebarea corectă?

27/08/2011

Furatul miresei

O imagine deja celebră: Mireasa trântită în iarbă (detaliu). Foto: Călin Hera

Furatul miresei

femeie tânără ca o ultimă zvâcnire sunt
spune mireasa încă netrântită în iarbă
ca o fugă neurnită sunt

trebuie să mă ţin de ceva
să stau locului (dar îmi vine să zbor)
îmi vine să plutesc îmi vine să înnebunesc
să-mi iau câmpii uite-aşa

în sus aş pluti
ca o legare la pământ
ca un fulger invers ca un avânt
ca agăţată de un vrej de fasole

*

într-o parte e zidul
(ca în legenda meşterului Manole) în alta e iarba
m-au prins într-o horă mă joc de-a baba oarba

mi-au legat o dâră de aur aici pe inelar
mă-mpiedic în voaluri (deci fug în zadar)

Citește în continuare

26/08/2011

Poveste despre nemulţumire, spusă de Claudia Groza

Am primit de la prietena mea Claudia o poveste pentru copii. „Te rog mult, dă aripi acestei poveşti. Transmite-o celor care au suflete de copil, dar şi părinţilor cu odrasle isteţe”, mi-a zis. M-am tot gândit, iar locul cel mai bun aici e, cu siguranţă. Pentru că cititorii mei au odrasle mai isteţe decât ai lor. Ai voştri, la fel, aşa că puteţi să le daţi de veste.
Povestea, mai jos 😉 Citește în continuare

25/08/2011

Avion la sol (desen pe asfalt)

Fluture uriaş fotografiat într-o benzinărie pe Dealu Negru. Foto: Călin Hera

Aterizase, cine ştie când (dar relativ recent). Părea un planor colorat decent, în mijlocul asfaltului cenuşiu. Copiii s-au bucurat: e de jucărie! A rămas nemişcat până când m-am dus după aparatul de fotografiat. La fel, vreme de trei bliţuri. La fel, studiat atent de copii. Nu, nu e de jucărie. Dar de ce nu mişcă? Mi-a plăcut să cred, la plecare, că totuşi s-a mişcat, înainte de a deveni desen pe asfalt.

24/08/2011

Cafeaua de dimineaţă

mare 054

Bucătar de gips hâd la Venus. Foto: Călin Hera (aug 2011)

Gimi, Puiu şi Bilă, îmbrăcaţi corect (dar cu vestoanele descheiate) îşi beau cafeaua. Încă nu s-au adunat clienţi pe terasă, e prea devreme. Cel mai supărat e Gimi.

Citește în continuare

23/08/2011

Curcubeul de acasă

Casa acoperită de curcubeu, Hunedoara. Foto: Călin Hera (aug 2011)

Am fotografiat un curcubeu. Plouase, apoi a ieşit soarele şi am ştiut că el, curcubeul, va fi acolo. Se termina undeva pe deal, deasupra Pădurii Chizid. Hai să mergem la capătul lui, mi-au zis copiii, inocent. E mai sigur să-l fotografiem, am răspuns, ca un bătrân care nu mai ştie să viseze.

UPDATE. Fiica mea a ţinut să pună şi ea pe blog o fotografie de la curcubeu. Ceea ce am făcut.

22/08/2011

Dilema de pe Naţional Arena

În această fotografie se vede inscripţia "Arena Naţională" pe bannere. Foto: Călin Hera (aug 2011)

Citește în continuare