17/12/2009

În PA-uri să ne adunăm

Deschid discutia despre viitorul concurs de PA-uri. Vă rog să spuneti aici ce idei si ce observatii aveti în general si în special în legătură cu jurizarea si, fireste, cu temele/felul noului concurs.

În principiu, mă ofer să găzduiesc eu un nou concurs, dar asta nu exclude ideea ca fiecare dintre voi să o puteti face, pe blogurile voastre, dacă doriti. Salut ideea drawforjoy si vă invit să luati cu asalt blogul Roxanei!

Despre clasament.
Eu cred că trebuie să păstrăm ideea de clasament. Unele texte sunt mai bune decât altele si cred că acest lucru trebuie să fie reflectat într-un clasament, chair dacă acesta poate fi acuzat de subiectivism. Nimeni nu are pretentia că dă verdicte. E un fel de vot al publicului. Repet, cred că o competitie e folositoare. Una amicală, fireste.

Despre regulamentul de jurizare.
O variantă, pe care o experimentez deja în Pahico, este aceea ca arbitrii să împartă cele 10 voturi la cel putin 4 PA-uri si cel mult sapte. În functie de pozitia PA-ului în clasamentul de etapă, autorii primesc puncte în clasamentul general, astfel:
Locul 1 = 10p
Locul 2 = 7p
Locul 3 = 6p
Locul 4 = 4p
Locul 5 = 3p
Autorii care primesc cel putin un vot, primesc 2p în clasamentul general. Simpla participare oferă 1p în clasamentul general.
Autorii mai multor PA-uri punctează în clasamentul general numai corespunzător celui mai bine clasat PA în clasamentul de etapă.
– Varianta cell61: Fiecare arbitru trebuie să acorde voturile după schema 6-5-4-3-2-1 sau 5-4-3-2-1.

Posibile variante de concurs.
În acest moment, cel mai mult mă tentează să facem un concurs de tip PAlink. Pe lângă provocarea de a lega cuvinte, grupuri de cuvinte aparent fără legătură în texte cu noimă, există si farmecul punctelor în Zelist (sper că blogurile voastre au profitat, măcar un pic, de experimentul ăsta).
– Propunere Leo: să propuna fiecare participant inscris la concurs ori un titlu, ori o tema, ori un cuvant.

Despre anonimat.
S-a desprins ideea ca numele autorilor să fie aflate doar după jurizare. N-am nimic împotrivă.

17/12/2009

1989. Ninge în noiembrie

Citesc în metrou Bedros Horasangian, „În larg”, o carte foarte bine scrisă. Mă bucură lecturile din Sorin Preda („Plus-minus o zi”), Cătălin Țârlea (deşi la prima lectură, la cenaclu, nu mi-a plăcut), Mircea Cărtărescu („Visul”).

Pe 17 noiembrie a fost prima ninsoare a sezonului. Va fi o iarnă lungă şi grea? Nu ştiu. Deocamdată, mă bucur de peisaj. Dincolo de piaţă, soarele tocmai dă colţul după blocurile de 10 etaje. E roşu. Aruncă o culoare caldă în cameră, prin balcon. Ninge cu disperare şi mă surprind zâmbind. Îmi face bine această imagine.

NOTĂ.
Episoadele anterioare

1. Fuga până-n toamnă
2. Se miscă tările
3. Fata aia

16/12/2009

1989. Fata aia

noiembrie 1989.
La ziua lui Florin, văru-meu, cunosc o tipă, Gabi, cu un mini negru, strivindu-i funduleţul, colanţi negri şi o bluză neagră, cu mult relief. Ne mozlolim vreo oră, pe balcon. Un balcon destul de strâmt. Trece o săptămâna până când ne întâlnim iar. Nu ştiu cum se face, dar niciodată nu sunt acasă când telefonează. Tanti Ani îmi spune, de fiecare dată, „iar te-a căutat fata aia!”, şi face cu ochiul. 
 
Într-o seară am ieşit, ne-am plimbat un pic, apoi am mers la un apartament de unde avea ea o cheie (nişte cunoştinţe care lipseau până a doua zi). Nu ştiu ce, dar înainte de a urca în bloc s-a întâmplat ceva. Habar nu mai am ce. Poate am zis eu ceva aiurea. Chestia e că mi-a spus „Hai să dăm o tură, să vedem dacă au plecat”, şi la fereastra îndărătul căreia zicea c-ar urma să ne aflăm era mereu lumină, vreo oră, cât ne-am învârtit ca proştii. „Avem ghinion”, am concluzionat amândoi. Ne-am sărutat la despărţire. Fără respiraţie, dar totuşi fals. Ne vom telefona a două zi, ne-am zis. Fireşte, nu ne-am mai găsit de atunci.
 
16 noiembrie. Îl conduc pe Dan F. la gară. Se întoarce la Timişoara. Ieri a fost meciul cu Danemarca. Cel mai mult m-a impresionat nu victoria alor noştri, ci reacţia suporterilor danezi, la sfârşitul meciului: ne-au aplaudat pe noi, care-i eliminaserăm. Ne-au dat o lecţie. Într-un fel, ne-au încurajat.

NOTĂ.
Episoadele anterioare

1. Fuga până-n toamnă
2. Se miscă tările

Etichete: , , , ,
16/12/2009

1989. Se mişcă ţările

 
E toamnă şi e ceva în aer. Sunt entuziasmat că basarabenii au obţinut scriere latină şi româna ca limbă oficială (ei îi zic limbă moldovenească acum, e de discutat despre asta!), de succesele Solidarităţii lui  Lech Walessa*, de mişcările din Ungaria (mă minunez că se dă liber la alcătuirea de partide politice, cu număr minim de membri, chiar 2-3!). Mă înfiorează masacrul din Piaţa Tian An Men.  
 
Mă intrigă ideea reunificării Germaniei**. Mă sperie soliditatea regimului Ceauşescu, deşi încep să simt ceva în aer.  
 
Singurul lucru de care mă tem e tăvălugul. Mi-e teamă de scăparea de sub control a situaţiei. În acelaşi timp, mă întreb: de sub controlul cui? Adică, până la urmă, de ce ar fi bine să fie sub controlul cuiva?

NOTE

* În prima notiţă din jurnal referitoare la Lech Walessa scriam Vanenza  
**  Nu ştiu de ce, e un gând care apare la un moment dat în însemnările de atunci; însemnările sunt făcute sporadic, sunt pagini întregi scrise dintr-una, desfăşurarea evenimentelor e mai rapidă decât pot eu, studentul, consemna – n. mea)

16/12/2009

Ciupiţi-mă!

Am îndrăznit, azi-dimineaţă, să plec de acasă cu maşina. Ştiu, veţi spune că am fost un fraier. În timp ce curăţăm parbrizul, mi-au îngheţat mâinile. Deci, fraier.

De la Piaţa Mihai Bravu încolo era ticsită şoseaua, de-aia am luat-o pe traseul ocolit. Şi am călătorit absolut civilizat, nefiresc de civilizat, până la birou. În condiţii de iarnă, cum se zice, cu 35 km/h. Aproape fără frâne. Maşina din faţa mea era, mereu, la 6-7 m distanţă, iar cea din spatele meu la fel. Fără claxoane, fără înjurături. Să mă ciupească cineva, că doar n-o fi real!

P.S. În intersecţia Petricani cu Dimitrie Pompeiu mi-am permis un derapaj simpatic, o rotire de aproape 90 de grade. A fost cool!


Am fotografiat bd. Dimitrie Pompeiu, din maşină. Era OK

16/12/2009

1989. Fuga până-n toamnă

A fost un an interesant până acum. La facultate: aşa şi aşa. Astă iarnă am picat Rezistenţa. Am greşit o virgulă, la calculul final. Din cauza unei zecimi de milimetru, structura „proiectată” de mine n-ar fi rezistat în nustiu ce condiţii vitrege. Dar examenul ăla e istorie. Astă vară, l-am trecut cu aplauze (m-am aplaudat!).

În luna aprilie am încasat un „Avertisment” de la Comitetul de cămin. Motivul: am chiulit de la „Duminica gospodarului” (program de muncă patriotică în jurul căminului). În afară de avertisment, am mai încasat două servicii în jurul căminului, peste rând, şi o „adresă la decan”.

Tot în luna aprilie notam în jurnal că, la începutul Plenarei CC al PCR, Ceauşescu spunea că „Romania a plătit complet datoria externa”. Probabil asta era surpriză pe care lumea o aştepta pentru discursul de Revelion. A întârziat un pic.

Mă adun cu câţiva prieteni (trebuie neapărat să vorbesc despre asta!) la aşa-zise cenacluri literare, în general în camera mea de la cămin.

Am luat un premiu la FACS, pentru poezie. M-a impresionat faptul că ştiau de mine câţiva mari: Radu G. Teposu, Al. Cistelecan, Laurenţiu Ulici.

Era să pic un examen, MUCD, pentru că, în loc „să îngras porcul” am citit continuu studiul lui Silviu Dragomir despre Avram Iancu.

Fac foamea, pentru că vând cartela de trei mese şi-mi cumpăr una de o masă, ca să am ceva mărunţiş în buzunar.

Am adunat o droaie de poveşti cu gagici. Mă exprim aşa ca să fiu cinicul naibii. În realitate, am trăit cu inima şi cu sufletul fiecare poveste.

Între timp, aflu, seară de seară, la Europa liberă şi la Vocea Americii, că lumea se mişcă. Aşa începe anul III.

15/12/2009

Clasamentul PA

Aici sunt PA-urile ultimei etape. Îi rog pe arbitri să-mi trimită voturile lor până miercuri, 23.59, la ticorosu@yahoo.com.

Vă multumesc frumos că ati făcut parte din acest concurs. A iesit mai frumos decât îmi imaginam. Dincolo de clasamente, care sunt subiective, cred că familia PA s-a înmultit si are sanse să reziste. Numai împreună putem reusi. Pentru că, desi ne cunoastem doar asa, virtual, am început să ne stim. Sunt mândru de comunitatea PA care s-a schitat, deocamdată în jurul acestui blog. Dar stiu că există deja cititori de PA-uri, care apreciază acest gen de texte, si în jurul altor bloguri – ale voastre. Să avem drum bun!

Clasament etapa PA
1. Cum să faci un PA delicios LordDIf 9/5
2-4. O formă de mut gabi, Marile iubiri se întâlnesc din întâmplare Leo, Dâra Călin9/4
5. Un PA de dor Mariana 9/3

Au mai primit voturi si punctează cu 1p în clasamentul general:
Reconstituire Simion Cristian 6/3
Monologul pietrei cristian 5/4
Let’s PA LePetitPrince 4/4

NOTĂ.
Au fost 6 arbitri: Dan, cell61, gabi, Leo, Mariana, Călin. Am acceptat, în mod exceptional, votul lui Dan, care a împărtit punctele la opt PA-uri. Oricum, îi eram dator – în două rânduri am omis voturile lui, dintr-o neatentie pentru care merit un bobârnac.

NOTĂ PERSONALĂ.
Mi-a plăcut în mod deosebit „Reconstituirea” lui Simion Cristian. Mi-ar fi plăcut să prindă un loc bun în clasamentul de etapă. În mod cert, la următoarele concursuri vom retusa nitel regulamentul.

Iar acum:
clasamentul general final
1. Leo 68p
2. gabi 54p
3. Călin 50p
4. LordD’If 40p
5. Teodora 32p
6. Paul Gabor 28p
7-8. Mariana, cell61 25p
9. LePetitPrince 20p
10. cristian 18p
11. Simion Cristian 12p
12-13. Dan, starsgates 9p
14. Maria 8p
15. Ioana 6p
16. Mikal Eon 4p
17. Zazuza 3p
18. zbordefluture 2p
19-22. shanta4uall, A.Dama, Amrita, Maria Postu 1p

În primul rând, felicitări, Leo! Este al doilea concurs de PA-uri pe care îl câstigi. Noul tău site va urca, în curând, pe Pagina de Onoare. Dacă pot să adaug ceva la acest premiu, e dreptul tău să alegi ce.

Vă felicit pe toti. Gabi, ai făcut un concurs excelent, ai venit de fiecare dată cu PA-uri foarte bune, apreciate cum se cuvine de cei care au arbitrat.

Da, le multumesc mult tuturor celor care au arbitrat. Unii dintre voi au făcut-o etapă de etapă, chiar si atunci când n-ati scris PA-uri.

Le multumesc prietenilor vechi, că au rămas aproape: Leo, gabi, LePetitPrince, starsgates, Paul Gabor.

Mă bucur foarte mult că, în urma acestui concurs, grupului PA i s-au adăugat încă alti prieteni: Mariana, Teodora, LordDIf, Simion Cristian, cristian, Dan, Ioana, Maria, zbordefluture.

Va trebui să găsesc secretul de a-i aduce alături de noi si pe altii si de a-i păstra pe ajananina, Maria Postu, A.Dama si de a-i cunoaste mai bine pe Mikal Eon, Zazuza, shanta4uall, Amrita.

Si, desigur, trebuie să găsim o cale de a-i aduce aici pe Vania, Cristian Lisandru, Geanina Codita, Andi Bob, Ioan Bistriteanu, Angela, adc, Marius Ola, Cristina Airinei si n-ar fi trebuit să mă apuc să enumăr, ci să dau link cel putin la tot blogroll-ul meu. A, să nu uit, Mircea Popescu (polimedia) e gata să intre si el în joc ;)!

Gata cu felicitările.

Vă multumesc frumos.

Etichete: ,
15/12/2009

Servesc patria. Index parțial

Mai jos, lista articolelor din seria Servesc patria.

Citește în continuare

Etichete: , ,
15/12/2009

Zăpada văzută prin parbriz

Deci.
Dacă tot mi-era dor, am primit zăpadă. Deocamdată, m-am bucurat doar de traficul legendar din Bucuresti, pe vreme naspa. N-am simtit mirosul de zăpadă, dar tot m-am bucurat.

 

1. M-am gândit să fotografiez la intrarea în Piata Victoriei. Deja nu mai stiam ce să fac cu mâinile. Chestia e că tocmai atunci s-a terminat bateria de la aparatul foto, ca un făcut
2. Am stat câteva minute în Piata Victoriei, asa că am fotografiat, de data asta cu telefonul, si Guvernul. Undeva, mic, e Emil Boc (nu se vede bine)
3. Aici am îndrăznit să cobor un pic geamul, pt foto. Eram, deja, în Primăverii.

14/12/2009

poem de dimineaţă

afară-i întuneric văd doar un felinar

cu nimb în jurul frunţii ori poate-i un pahar

din care beau lumină la orele târzii

toţi călătorii vorbei care ştiau că vii

aşa ca-ntodeauna mai mult decât firesc

aproape fără zgomot şi totuşi pământesc

ca o tăcere-nalta adâncă întocmai ca un drum

tăiat printre cuvinte întors la mal acum

ca barca legănată de un mister anume

ca haina ne-mbrăcată cu mâneci fără nume

şi buzunare multe şi flori la subţiori-

cuvinte potrivite de nesfârşite ori

e încă întuneric luceşte-un felinar

chiar în fereastră parcă în camera mea chiar

Etichete: , , ,
13/12/2009

Dl. Lică sare gardul

Am avut de umplut un spațiu. Asta nu e o scuză. E doar un preambul. Chestia e că dl. Lică, care a trecut recent pe lângă moarte, e avid de publicitate (poate va candida). Asa că a vrut să se afirme si pe blogspot.

Etichete: , ,
13/12/2009

Omul cu vioara

… Este puţin sărit de pe fix pentru că e în stare să cânte şase-şapte staţii la rând, apoi să coboare fără a mai cere bani. Pentru el, contează, în primul rând, cântatul. Se pare că lucrează pe cont propriu, fiindcă uneori merge acasă cu buzunarele goale dar fericit.
Într-o zi s-a nimerit în vagon un domn bine îmbrăcat, care l-a ascultat timp de două staţii, după care s-a dus la omul cu vioara, i-a cerut instrumentul şi a interpretat o bucată de Paganini. Apoi a mers cu pălăria întinsă printre călători. A adunat câteva mii de lei, pe care i-a dat cerşetorului, spunându-i: „Ce naiba, domnule, dumneata eşti artist!”. L-a salutat şi a coborât…

Cotrobăitor prin arhive, cum mă aflu, am găsit probabil primul PA pe care l-am scris (sau unul dintre primele). E un text pe care l-am publicat în anul 1993 într-un ziar care apărea la Hunedoara, la care am pus un pic umărul, la vremea aia. Dacă ar fi după mine, as mai edita putin textul, si ar ajunge să aibă mai putin decât cele 649 de semne câte a avut în ziar.

P.S. Povestea mi se pare acum foarte cunoscută.

12/12/2009

Linişte cu brumă

e mai târziu decât îmi permit să recunosc
e mai linişte decât o tăcere prelungită
dacă aş deschide fereastra întunericul ar face pleosc
s-ar sparge ca un geam în care lumina s-a făcut zob
apoi s-ar auzi cum scârţâie sticla mărunţită
ca o amintire risipită bob cu bob
de parcă ar intra în ochi ca un praf de întuneric

aş pipăi tăcerea aş zâmbi aş face o glumă
apoi ca o ceaţă topită într-un tablou ezoetric
liniştea s-ar transforma într-o brumă

obosit de alergare m-aş împiedica de două păpădii
patruzeci de paraşutişti mititei ar începe să plutească
cât mai departe cât mai departe până spre zi
tăcerea ar deveni neaşteptat de firească
către orele dimineţii doldora de seminţe
acolo unde e linişte şi bruma ajunge târziu
ca o spumă a nopţii întortocheată de dorinţe

Etichete: , , ,
11/12/2009

Dor de zăpadă

În fiecare seară, de-o vreme, când ies de la birou, adulmec aerul, doar-doar simt miros de zăpadă. Dar aerul din Bucuresti nu-mi oferă asa ceva, nu încă, desi a trecut deja Sfântul Nicolae. Am memoria aerului de la Râusor, unde-mi petreceam mare parte din zilele de iarnă în care nu trebuia să stau în Hunedoara (vacante, duminici). Parcă respiram zăpadă. Îmi bucuram nările si plămânii (având grijă să nu-i răcesc). Era ca si cum as fi inventat o ninsoare înăuntrul meu.
Acum, mi-e dor de zăpadă. Si copiilor mei le e. Diferenta e că ei încă n-au apucat să o trăiască deplin. Lor e e dor mai mult din povestile mele… Iată ceva la care trebuie să lucrez. O idee de pus în Planul de Anul Nou.

 


Copiii mei, la baza pârtiei Kalinderu din Busteni, în iarna anului 2009

11/12/2009

Clasamentul din pet

Găsiti aici toate PA-urile etapei pet. Spre folosintă, în caz că arbitrati. Spre aducere aminte, în caz că doriti asta.
Voturile le astept până mâine, 23.59, la ticorosu@yahoo.com.

Clasament de etapă pet

1. Poveste cu solzi Leo 11/5

2. Doldora de plastic Călin 11/4

3. Monument… LordDIf 10/5

4. Dragonul din PA gabi 6/4

5-7 Nemernicul LePetitPrince, Iubiri abandonate Mariana, Cei 3 R cristian 3/3

A mai primit voturi

Anul Dragonului din Pet… Dan 2/2

A mai primit 1p în clasamentul general (a publicat după deadline)

Sopârla cu sânge rece Simion Cristian

Au arbitrat: cell61, Dan, Mariana, gabi, Călin.

A rezultat următorul

clasament general
1. Leo 62p
2. gabi 48p
3. Călin 44p
4-5. LordD’If, Teodora 32p
6. Paul Gabor 28p
7. cell61 25p
8. Mariana 23p
9. LePetitPrince 19p
10. cristian 17p
11. Simion Cristian 11p
12-13. Dan, starsgates 9p
14. Maria 8p
15. Ioana 6p
16. Mikal Eon 4p
17. Zazuza 3p
18. zbordefluture 2p
19-22. shanta4uall, A.Dama, Amrita, Maria Postu 1p

Etichete: ,
11/12/2009

Ultima PAfoto

Am ajuns la finalul acestui concurs. Adică nu. Mai e o etapă.
Fotografia am făcut-o anul trecut, în luna august, în curtea abatiei Melk din Austria.
Deadline: luni, 23.59.
Baftă!

Marile iubiri se-ntalnesc din întâmplare Leo
Prozei arhiscurte
Te-ntâlnii umblând prin lume
Nu-ţi spuneam atunci pe nume
M-ai poftit să stau la glume
Şi am stat.

Aşa scurtă şi-ndrazneata
Mi-ai sărit taman în faţă
Şi mi-ai zis : Ia-mă pe viaţă !
Şi te-am luat !

De atunci, la ceas de seară,
Îmi tot sari din călimară…

Reconstituire Simion Cristian
-Pe locul unde se înalţă astăzi monumentul erau cândva flori, iar de jur împrejur morminte. Aici ostaşii îşi îngropau camarazii de luptă. Imediat după război, cimitirul a fost distrus. Totul a fost reconstruit de către o asociaţie anonimă, mulţi ani mai târziu! Pe acel loc a apărut, nu se ştie cum, această piatră. Unii zic că reprezintă un omagiu adus soldaţilor care susţineau PA-ul! Acum, haide-ţi să vizităm interiorul mânăstirii, zice ghidul grăbit!

Monologul pietrei cristian
M-am nascut dintr-o emotie in forma unui gand armonios, iar atunci am rostit primul Pa din viata: nenasterii mele.
Am copilarit intre degetele lui, cel care m-a mangaiat daltuindu-ma pentru ce nu se poate rosti, ci doar simti, iar atunci am rostit al doilea Pa din viata: asperitatilor mele.
M-am infipt adanc, in liniste, in verde si rostesc ultimul Pa: uitarii.

Let’s PA! LePetitPrince
Venise momentul. Piticii au invadat gradina si-au inconjurat monumentul. Unul avea o stare…asa, ca o nazuinta. Altul facu o descoperire: o fi el pitic dar e tot o fiinta. Piticul cel mai mare a avut un vis. I l-a spus celui mic si s-au pus pe ras. Un pitic (mai sfatos) a strigat: Let’s PA! Altul (de prisos) a strigat tot asa. Peste ei o adiere de vant prinse a purta miros de minti incinse de PA.

Un PA de dor Mariana
Din tresăriri de frunze-nrourate
Se ţese dorul de ,,A fost odată…”
Şi genele-mi de lacrimi încărcate
Mângâie blând un vis ascuns sub piatră…

Aducerile-aminte mă-nfăşoară
Ca iedera ce-mbrăţişează-o stâncă
Ce-şi cântă trist un cântec de vioară
În gama ,,dor ”, necunoscută încă…

M-aşez tăcut pe iarba din grădină,
Privind spre piatra-aducerii aminte…
Aştept un PA de dor ce o să-mi vină
Să-mi facă inventarul la cuvinte…

Cum să faci un PA delicios LordDIf
Se ia una bucată idee, de preferintă proaspătă, se spală bine bine cu apă pură din izvorul imaginatiei, mai apoi se împarte în aproximativ cinci sute de semne după care adăugăm pe rand: o adiere de vânt, un vis, o dorintă, o stare, o descoperire, o fiintă si pe ici pe colo cate un punct sau o virgulă. Se amestecă bine si se coace la foc mic în cuptorul inspiratiei. Recomandăm a se servi asortată cu un surâs sau cu putină ironie desi merge si cu lacrima lui Ovidiu. Oficial se numeste proză arhiscurtă, noi îi zicem simplu PA

O formă de mut gabi
E o formă de mut acest PA de pe soclu care spune uneori bine-ai sosit ori la revedere tăcut. Ca într-o dimineaţă în care te-ai trezit renăscut sau bunăoară ca într-o seară de mai în care ai căzut îmbătat dintr-o ceaşcă de ceai. E o formă de mut sinele tău adorat care vine să prindă atât de multe sensuri în doar câteva idei în timp ce eu mă ţin de catarg. Pentru furtunile sinelui meu.

Dâra Călin
Treceam pe acolo. Văzut de departe, păream o dâră. Sau un punct. Sau deloc, dacă acela care privea era destul de departe. Văzut de aproape, eram încă acolo. Agăţat de un gând, eu însumi un gând. Apoi au trecut alţii. Şi alţii.

11/12/2009

Florăreasa

Ura florile. Era alergică la polen. Odată, să fi fost cu 7-8 ani în urmă, i s-a umflat faţa după ce a aranjat un buchet frumos, crini cu irişi. Atunci a concediat-o Parfum, patronul. Cică sperie clienţii cu faţa aia buhăită. De-aia ura florile, deşi le iubise mai mult decât se iubea pe sine: că a rămas fără slujbă din cauza lor. Acum iubeşte iarna. Când se lasă gerul, are florile ei, la care stă şi se uită toată ziua, că şi aşa nu are ce face. Florile de gheaţă, desigur.

10/12/2009

Mă fălesc (că am cu ce)

Fiu-meu dă, câteodată, în perioade alb-negru sau sepia. Experimentează, cu alte cuvinte. Am descoperit, astfel, trei fotografii. Cel mai mult îmi place asta, dar si celelalte au câte un ceva, fiecare. Cel putin asa cred.

 

Etichete: , ,
09/12/2009

Clasament tăiat în marmură

(Asteptam voturile voastre si ele nu veneau. Am aflat în această dimineată de ce: nu le cerusem. Niste lecitină aveti?)

În atentia celor care doresc să arbitreze etapa marmurei: adresa la care trebuie să trimită voturile (10 voturi de împărtit la cel putin 3 PA-uri si cel mult 7 PA-uri) este ticorosu@yahoo.com. PA-urile de jurizat sunt aici, iar deadline-ul e mâine, joi, 12.00.

Clasamentul etapei cu marmură
1. Carmen Sylva Leo 16/7
2. Admiratie gabi 12/6
3-4 Alchimistul LordDIf, Pe fată cristian 10/6
6-7 Semnătura pe iubire Mariana*, Eternul feminin Mariana*, Silogisme cell61 6/4

Au mai scris PA-uri si vor primi puncte în clasamentul general
Dalta iubirii Mariana* 2/1
Agonie si extaz Dan, Marmura Simion Cristian 1/1
Gânduri** zbordefluture

NOTE.
Au votat 7 arbitri: LePetitPrince, gabi, LordDIf, Dan, Mariana, cell61, Călin
* Desi a scris mai multe texte, Mariana punctează în clasamentul general, doar cu punctele unuia singur, cel mai bine plasat în clasamentul de etapă
** Mi-a plăcut în mod deosebit PA-ul semnat zbordefluture. Sper ca data viitoare să scrie înainte de deadline.

OBSERVATIE.
Este recomandabil ca textele propuse să fie 100% originale, nu adaptări după bancuri. În ceea ce mă priveste, nu vreau să încurajez adaptări.

A rezultat următorul clasament general
1. Leo 54p
2. gabi 45p
3. Călin 38p
4. Teodora 32p
5. Paul Gabor 28p
6. LordD’If 27p
7. cell61 25p
8. Mariana 21p
9. LePetitPrince 17p
10. cristian 15p
11. Simion Cristian 10p
12. starsgates 9p
13-14. Maria, Dan 8p
15. Ioana 6p
16. Mikal Eon 4p
17. Zazuza 3p
18. zbordefluture 2p
19-22. shanta4uall, A.Dama, Amrita, Maria Postu 1p

Etichete: ,