Autor: ?
Parcă aş fi pierdut ceva. Un gând, o idee, un început sau un sfârşit de vers. O rază bezmetică mă arde a neputinţă fiindcă n-am inţeles dacă sau când m-am oprit să-ţi reamintesc. Ne-am călătorit în bucurie şi e-adevărat că sufletul stătea chircit în rouă să se-adune. În cupola aurie, lângă tine. Oare când am permis secundelor să se îmbrace în scoarţa doar pentru că vine toamna şi-un rece trebuie să fie ? E mură-n gură că iubirea noastră şerpuită stă să se adune ca nişte ţevi de nai pentru a bea un vin asprit de toamnă aurie, împreună.





