Dacă spui o glumă bună o dată, se râde. A doua oară dacă încerci același tip de glumă, pot să râdă cei care n-au auzit-o pe prima. A treia oară nu mai râde nimeni, poate smulgi doar niste zâmbete indulgente.
Mă gândesc că la mine acum e a doua oară. Ca să pară ceva cât de cât nou, am făcut si un print screen 😉 !
E vorba, da, despre un lucru la care ne-am oprit si ieri: cum se ajunge pe acest blog? Răspunsul, prieteni, e risipire de iluzii: din întâmplare… Adică, în afară de voi, care sunteti deja prietenii mei întru PA-uri, mirări si poezie (avem si poze!), mai vin si ocazionalii care întreabă pe google, de exemplu, „cum imi fac o sala de jocuri mecanice”. Ei bine, la această căutare, al doilea răspuns e pe acest blog! Si asta fiindcă, într-un PA, pomenesc ceva despre jocuri mecanice.
Dar mai e un lucru care mi se pare foarte interesant, pornind de la această bizară întâmplare: cineva vrea să-si facă o sală de jocuri mecanice! O afacrere bună, oare, în timp de criză?
UPDATE. Uf, mi-e greu să mă abtin, n-o fac pentru că am mai descoperit una tare: a ajuns aici cineva care voia „imagini cu asezarea părului” :)). Si a ajuns la… Melk!





