A fost o dată, prin 2016, ca niciodată. Descoperisem „porcușorul”. Îl vedeam peste tot prin oraș, parcă mă urmărea (așa cum, când aștepți un copil, vezi peste tot femeile gravide peste care altfel treci cu privirea, nebăgându-le în seamă). E un fenomen acesta: observăm ceea ce ne interesează. Înainte ca Facebook să ne creeze bule, ni le creăm noi înșine, subconștient.
Cartierul Downtown. Gen
Campania Salvați oaia pătrată (Aeul înlănțuit)

Vedere din București. Aeul înlănțuit. Foto: Calin Hera
În mod normal nu poți face așa ceva. Cum să acoperi cu vopsea, cu schele, cu uitare, o operă de artă, fie ea și artă stradală? Întrebare retorică. Li s-a întâmplat și unor opere mai vestite decât oaia pătrată a Aeului.
Atenție, se lucrează la stația de metrou Politehnica!

Vedere din București. Atenție, se lucrează la stația de metrou Politehnica! Foto: Călin Hera
Stația de metrou Politehnica. Joi dimineață. Afară plouă. Pe dinăuntru e vopsit gardul. Șase ne-sași. Două doamne, patru domni. Unul cocoțat pe o scară. Altul cu părul cărunt. E un fel de șef. În orice caz, are experiență.
Aeul nou, de Dâmbovița
Amintire cu Aeul înzăpezit
Capitala europeană a culturii. Lista scurtă

Vedere din București, oraș pe lista scurtă a capitalei europene a culturii 2021. Aici, un domn cu porumbei în Piața Romană. Foto cu telefonul: Călin Hera
Aeul a purtat noroc Bucureștiului, care s-a calificat pe lista scurtă a orașelor care pot deveni capitale europene ale Culturii în anul 2021. 🙂 E cu smile și nu tocmai. Oricum, pe lista scurtă a localităților care ar putea obține titlul de Capitală europeană a culturii 2021 se află patru orașe din România: Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca şi Baia Mare. Aceasta este decizia unui juriu de experți condus de Steve Green, care a analizat candidaturile a 14 orașe: Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara şi Târgu-Mureş.
Aeul diagonal și doamna preocupată

Vedere din București. Doamnă preocupată peste care se prăvălește Aeul diagonal de pe strada Colței. Foto cu telefonul: Călin Hera (mfc)
Aeul vienez
Obsedat de Aeul bucureştean, l-am descoperit pe Aeu şi la Viena. Sau doar mi s-a părut mie? E drept, „vienezul” e mai căţeluş decât purceluşul din Bucureşti. Dar poţi să ştii?
Graffiticieni din toate orașele, uimiți-vă!

Vedere din București. Graffiti cu Mântuitorul în spatele Bisericii Kretzulescu. Foto cu telefonul: Călin Hera
Când eram mai tânăr, eram mai intransigent. Chestiile astea murdăresc, ziceam. Duceți-i la marginea orașului, ridicați-le panouri, purtați-i pe la expoziții, dar să lase zidurile orașului în pace, ziceam. Poate că nu eram chiar revoltat, erau alte lucruri care să mă revolte (mineriade, Iliescu, inflație, hoții etc.), dar respingeam. Poate că erau de vină și ele, desenele. Vopselele. Culorile. Mesajele. Poate că erau, cele mai multe, mâzgăleli.
Aeul sprijină campania București – capitală culturală europeană

Vedere din București. Aeul de pe o alee strâmtă lângă Rond Baba Novac. Foto cu telefonul: Călin Hera
Afirmația din titlu este forțată. Pentru că, eu, unul, nu am vorbit cu Aeul despre acest lucru. Discuțiile noastre, obsedante într-o vreme, erau despre locurile unde a apărut aeul, atitudinea lui nonconformistă, surpriza descopirii a noi și noi aei („Nu scrii tu atâtea articole câte apariții pot eu să am”, mi-a zis la un moment dat, după ce mă împresurase de-a binele, organizase o ambuscadă aeuistică).
Cum aleargă Aeul
Vedere din Bucureşti. Cu Aeul pe toţi pereţii

Vedere din Bucureşti. Cu Aeul pe toţi pereţii. Foto cu telefonul: Călin Hera
Am trecut de mai multe ori pe lângă această imagine. Dar ce e Aeul? Desenul înfăţişează un animăluţ situat undeva între porcuşor şi câine, cu ochii bulbucaţi şi picioarele ca nişte ugere, plus o codiţă îmbârligată şi un bot care aduce a conductă. Altfel, ansamblul e simpatic/jucăuş.