13/05/2013
Am făcut un mic experiment pe pagina mea de Facebook: am anunţat că OMA Vision are 199 de like-uri şi mi-am rugat prietenii (3.524) să acorde cel de-al 200-lea like*. În 16 minute, postarea mea a primit 7 like-uri şi 2 Share-uri, iar pagina unde mi-am trimis facebookprietenii 5 like-uri. Altfel spus, unora dintre prietenii mei le-a plăcut ce le-am cerut, dar nu au şi trecut „la treabă”.
Le mulţumesc frumos tuturor, e fascinant!
Mi-am adus aminte, apropo de fascinaţia Social Media, de ziua mea din anul 2012, când am primit peste 600 de urări pe pagina de Facebook. Mi-am propus atunci să răspund fiecăreia în parte, dar nu mi-a ajuns ziua… Atunci însă m-a lovit pentru prima oară fascinaţia.
Din capul locului mărturisesc că relaţia mea cu Facebook a fost sinuoasă.
read more »
0.000000
0.000000
Posted in Mirări, ZideZi |
10 Comments »
08/05/2013
Printscreen de pe site-ul BBC
- Palmaresul lui Sir Alex Fergusson la MUN, via bbc.co.uk. CLICK PT IMAGINE MĂRITĂ!
Sir Alex Fergusson (71 de ani) se retrage în această vară, după 26 de ani petrecuţi la Manchester United.
O ştire care mă mişcă. O carieră incredibilă. O constanţă. Un Sir, cu tot ceea ce reprezintă asta. Şi o ştire despre viaţă, despre faptul că oamenii sunt trecători, dar au şansa de a deveni legende. Uneori, în timpul vieţii.
„A venit timpul”, a spus el, simplu, mulţumindu-i soţiei, Cathy, că l-a susţinut atât amar de vreme. „Cuvintele nu pot exprima cât de mult înseamnă pentru mine”
Aici, articolul de pe BBC.
P.S. Scuze pentru gluma cu Gică Petrescu. Dar Sir Alex Fergusson mi s-a părut la fel de veşnic. Nu cunosc bancuri cu el, aşa cum ştiu, încă din copilărie, cu Gică Petrescu, dar la fel de simpatici îmi sunt ambii.
0.000000
0.000000
Posted in Mirări, ZideZi |
Leave a Comment »
26/04/2013
Un Trabant ferchezuit. Foto: Călin Hera
Vorbeam în urmă cu doi-trei ani (la vârsta mea, asta e un fleac!) despre un Trabant ferchezuit fotografiat pe lângă staţia de metrou Dristor, apoi treceam nonşalant la Trabantul „meu”*, pentru ca apoi să se dezvolte poveştile cititorilor mei. Căci de aceea e frumos blogăritul, că poate naşte poveşti din poveşti din poveşti.
Recuperez un comentariu scris atunci de o veche prietenă de blogăreală şi PA-uri, Ioana, care a mărturisit cu acea ocazie legătura aparte dintre ea şi Trabantul unor prieteni. Pardon, Trăbănţica.
Trăbănţica Toboşarului
„O cheama Trudy si e a unui bun prieten…, tobosar la Teatrul din Pitesti. Cand nu are treaba cu ea, ii da voie sa faca ce vrea.
read more »
0.000000
0.000000
Posted in Amintiri, Fotografii, Mirări |
4 Comments »
22/04/2013
Balanţa vieţii (inscripţie pe un cavou, detaliu). Foto: Călin Hera
Am avut o experienţă interesantă, care a început cu un soi de zâmbet superior, prostesc, pentru a trece pe nesimite la o stare aidoma celei în care ajungi în timpul unei lecturi de soi.
Să vă zic: la început a fost senzaţia că mă aflu într-un cimitir de prost gust, îndesat cu cavouri-vilă, cam ca-n cartierele de la marginea localităţilor mai mari sau mai mici. Apoi mi-a venit să râd văzând nişte nume proprii (de exemplu, o familie avea patru băieţi numiţi după numele muschetarilor lui Alexandre Dumas). Atât de tare mi-a venit să râd, încât am fotografiat minunea, să râdă şi alţii.
read more »
0.000000
0.000000
Posted in Călătorii, Fotografii, Mirări |
1 Comment »
19/04/2013
Probabil cel mai mişto spam încasat de mine. Captură de pe blogul „Naiv prin România”.
Probabil cel mai mişto spam pe care l-am încasat pe blogul meu (e vorba de celălalt blog, aici sunt doar spam-uri banale):
Anonim Anonim spunea…
„Hi, i read your blog occasionally and i own a similar one and i was just curious if you get a lot of
spam feedback? If so how do you reduce it, any plugin or anything
you can advise? I get so much lately it’s driving me insane so any help is very much appreciated.
Here is my blog: Zahngold Rechner”
0.000000
0.000000
Posted in Mirări, ZideZi |
1 Comment »
16/04/2013
Lalele într-o grădină bucureşteană cam neaşteptată. Foto (cu telefonul): Călin Hera
Lalele. O înşiruire de silabe bâlbâite ca într-o joacă. La-le-le. Dacă vorbim despre unele anume, de exemplu despre cele din fotografia de mai sus, sună şi mai simpatic: la-le-le-le. Eu cred că arată aşa cum sună: jucăuş, primăvăratic, copilăresc.
Am descoperit şi am fotografiat în Bucureşti această grădină. Am scris pe Facebook:
„Deci e aiurea. Umbli prin București într-o zi de primăvară și te trezești, în centru, cu o grădină aparent neîngrijită, dincolo de un gard vechi. In loc să fie un imobil 4+1 de birouri. Treabă-i asta?
Şi am zis să vă arăt şi, poate, să-mi arăt şi mie un colţ de Bucureşti neaşteptat, pentru când nu va mai fi aşa cum e acum.
0.000000
0.000000
Posted in Fotografii, Mirări |
3 Comments »
03/04/2013
Căutam să-mi imaginez cum poţi să te descurci prin Bucureşti dacă trebuie să foloseşti un cărucior. Teoretic, din ce în ce mai bine. Practic, sunt prea multe situaţiile precum cea fotografiată de mine la metrou Piaţa Victoriei: o rampă care este, dar care e de nefolosit, fiindcă
a) uşile de la capătul ei sunt încuiate
b) porţiuna dintre stâlp şi scări, pe unde te-ai putea strecura către uşile deschise (în stânga fotografiei) e atât de îngustă încât n-ai loc nici cu rolele.
0.000000
0.000000
Posted in Fotografii, Mirări, ZideZi |
14 Comments »
27/02/2013
Ciocolată pe pâine
Tare mi-era poftă să mănânc ceva dulce, aşa că am cotrobăit prin casă, doar-doar găsesc ceva. Cu chiu, cu vai, am dat peste un borcan de ciocolată. Destul de vechi, e drept. Mă cuprinsese un fel de teamă (dacă dau peste un miros greu, mucegai, mici vietăţi?), dar mi-era poftă. Aşa că l-am deschis. Dinăuntru a ieşit ceva ce mi-e greu să descriu, ca un abur care a luat o formă cu multe rotunjimi. Am auzit:
– Eu sunt Duhul de Ciocolată. Pentru că m-ai eliberat, ai dreptul să îţi pui trei dorinţe, pe care eu le voi îndeplini. Spune repede, nu ştiu cât rezist în libertate!
Primul meu gând a fost la un iPad cu Retină. N-am apucat să gândesc bine, că m-am trezit cu unul în faţă.
read more »
0.000000
0.000000
Posted in Mirări, Proza, ZideZi |
21 Comments »
09/02/2013
Prim-plan cu o felină drăgălaş-ucigașă
Uite-aici, zice femeia, şi-i arată lui Ilarion o gaură în podea, lângă zid. O gaură rotundă, neagră (semn că galeria coboară adânc). În jurul ei, praf de tencuială, pământ, aşchii fine de lemn şi mici dâre de lăbuţe. Şoareci au mai fost, dar niciodată n-am avut în casă şobolani, spune femeia, care povesteşte despre frica de azi-noapte, când a auzit zgomote grele, înfundate. Brrr!, face Ilarion. N-ar mai lăsa-o pe Fundiţă, una din mâţele blocului, dar şi-a dat cuvântul. În plus, felina freamătă.
read more »
0.000000
0.000000
Posted in Mirări, PA/Proză Arhiscurtă, Viata la Bloc |
Leave a Comment »
07/02/2013
Instantaneu surprins pe o străduţă bucureşteană. FOTO: Călin Hera
NOTĂ. Îi sunt dator lui Carmen cu o fotografie pentru Miercurea fără cuvinte. Am încercat ieri să postez la ea o fotografie însoţită, însă, de text. De data asta e doar un text explicativ pentru cititorii mei. Ai ei să nu-l vadă, bine? 🙂
0.000000
0.000000
Posted in Fotografii, Mirări |
4 Comments »
06/02/2013
Amintire de astă-vară. Câine călare pe căruţa trasă de cal. Foto (cu telefonul): Călin Hera
Peregrnările mele auto pe drumurile din ţară (avem o ţară frumoasă şi bogată) îmi oferă adeseori privelişti dintre cele mai pitoreşti. Uneori am un aparat de fotografiat la mine, alteori doar telefonul. De cele mai multe ori priveliştea trece cu 50-120 km/h, viteză mult mai mare decât viteza mea de reacţie, aşa că totul trebuie să treacă în cuvinte sau în uitare (unele astfel de imagini mă mai vizitează în somn, de capul lor, dar asta e altă poveste). Există însă destule prilejuri în care am şi ce, am şi cu ce, ba, chiar, apuc să fiu pe fază.
Ştiţi cu toţii poveşti, expresii, zicale şi zicători despre căruţele care brăzdau odinioară drumurile mai mult sau mai puţin prăfuite ale patriei. Axioma spunea că
read more »
0.000000
0.000000
Posted in Călătorii, Fotografii, Mirări |
10 Comments »
06/02/2013
Portret de Codobelc. Foto: bucatarulflegmatic
Un melc bine gătit, chiar şi niţel zgribulit, face cât o mie de cuvinte.
P.S. Text provocat de un comentariu făcut de tibike la un articol recent. Nicio legătură (presupun) cu povestea din Munţii Vrancei.
Credit foto: bucatarulflegmatic
0.000000
0.000000
Posted in Mirări, PA/Proză Arhiscurtă |
Leave a Comment »
11/01/2013
Afişul filmului Life of Pi
Atunci când am citit cartea lui Yann Martel pur şi simplu nu aveam cu cine să vorbesc despre ea. Mi-a plăcut atât de mult încât mi-am stresat cuoscuţii cu îndemnurile repetate „Citiţi-o, v-o împrumut eu!”. Nu-mi imaginam că se poate face un film (între timp am constatat că se poate orice). Acum, Life of Pi e pe buzele tuturor, pare-se. Dacă va câştiga Oscarul (mira-m-aş, favorit e Lincoln, oricum ai întoarce-o), m-aş bucura. Cu siguranţă, Les Miserables va aduna multe voturi, de asemenea.
Aş fi apreciat o nominalizare şi pentru Jude Law (joacă incredibil de bine în Anna Karenina), pot presupune că Daniel Day-Lewis va primi Oscarul pentru cel mai bun actor, cu Hugh Jackmann suflându-i în ceafă.
Vă voi spune în zilele următoare impresiile mele despre principalele filme nominalizate în acest an. Fiţi pe fază!
Găsiţi toate nominalizările aici.
0.000000
0.000000
Posted in Mirări |
1 Comment »
24/12/2012
Respiram greu, cu abur gros. Am intrat în biserică fără vreun gând anume, cu căciula în mână. Intraţi, închinaţi-vă, mi-a zis părintele. Trebăluia la o sobă de fontă. M-am închinat şi am sărutat icoana cu Naşterea. Nu fiindcă aşa trebuie. Aşa mi-a venit. Era destul de întuneric, lumina venea doar de la jarul din sobă, nişte lumânări şi nimburile pictate pe pereţi. Afară am stat şi m-am uitat la brazii pudraţi din vale până am simţit ace în urechi. Atunci mi-am pus căciula şi am început să cobor.
P.S. Am publicat prima oară acest PA în anul 2010, dacă nu mă înşel. L-am scris pe un telefon Nokia, ca SMS (ştiţi moda, v-am rugat, chiar, să o înlocuiţi cu felicitări scrise frumos, de mână, pe hârtie). Am impresia că acest PA a devenit, cumva, o tradiţie, cel puţin pentru acest blog, un fel de Singur acasă. Crăciun fericit, dragii mei!
0.000000
0.000000
Posted in Amintiri, Mirări, PA/Proză Arhiscurtă |
16 Comments »
24/12/2012
Dacă aţi terminat cu pregătirile pentru Crăciun (ceea ce vă doresc) şi aveţi copii nerăbdători, trimiteţi-i pe site-ul oficial al lui Moş Crăciun pentru a vedea unde se află Moşul. Când m-am uitat eu era aproap de Australia şi distribuise deja peste 494 de milioane de cadouri. Cu siguranţă va veni şi pe la voi, dragii mei. Să aveţi un Crăciun fericit!
0.000000
0.000000
Posted in Călătorii, Mirări |
1 Comment »
20/12/2012
Felicitare de Crăciun din anul 1941, trimisă acasă de un soldat german. Sursa: Der Spiegel
Trăitori resemnaţi ai unei ere a internetului, vom fi uitat deja ce sunt alea felicitări scrise cu stiloul, pe hârtie. Hai, că noi ne-om mai aminti vreun pic, dar copiii noştri nu ştiu dacă vor apuca să mai prindă gustul. Cred că, pentru marea masă a oamenilor, viteza cu care se transmit acum informaţiile e prea mare pentru ca acestea să fie filtrate şi asimilitate. E un vârtej din care nu mai prea poţi ieşi. Chiar dacă afli mai multe şi mai repede, există riscul să le uiţi la fel de repede. Când tragi linie, cu ce rămâi? Câte SMS-uri tip „Crăciun fericit!” de acum doi ani vă mai amintiţi?
Aţi prins ideea. Ceea ce a publicat Der Spiegel azi îmi serveşte de minune: iată o felicitare tipărită în anul 1941, în plin război mondial (al doilea), trimisă acasă de un soldat german cantonat în insula Jersey, în plină ocupaţie nazistă. Scrisoarea a ajuns la destinatar abia în aceste zile, după 71 de ani, la capătul unor cercetări minuţioase. Vă recomand articolul din Der Spiegel.
Încă ceva, apoi vă las: vă îndemn să scrieţi scrisori de felicitare, cu stiloul sau cu pixul, şi să le trimiteţi prin poşta clasică. Efectul e mult mai mare, vă garantez. Şi, cine ştie,poate veţi primi, la rândul vostru. Va fi plăcut.
0.000000
0.000000
Posted in Mirări |
4 Comments »
08/12/2012
Dialogul generaţiilor. Foto: Calin Hera
Îmi stăruie de-o vreme privirea pe băncile din parcuri, ceea ce mă provoacă la a-mi imagina poveşti. Am întâlnit pe o alee din Parcul Herăstrău, într-una din plimbările mele solitare, această alăturare ca un poem nezis: banca veche, la care n-au renunţat, cine ştie de ce, lângă banca nouă, cu mult fier forjat, zdravănă, dar fără atât de multe poveşti.
0.000000
0.000000
Posted in Fotografii, Mirări |
7 Comments »
18/11/2012
Imediat după momentul Big Bang o undă primordială a străbătut Universul, creând-ul instantaneu (cu o viteză infinită). Unda luminoasă a săgetat Universul deja creat (cu viteza lumii). Unda de şoc nimicitoare a pornit-o mai agale înspre toate cele (cu viteza sunetului). Lumina Big Bang va ajunge la noi după o călătorie de zeci de miliarde de ani. După alte câteva mii de miliarde de ani va veni bubuitura, care ne va nimici, sfârşind ceea ce a început deodată. Vitezele diferite ne-au permis să fim.
0.000000
0.000000
Posted in Mirări, PA/Proză Arhiscurtă |
10 Comments »
12/11/2012
Semafor de pe Calea Floreasca. În plan secund, cea mai înaltă clădire din România. Probabil cea mai nereuşită fotografie a ei. FOTO (cu telefonul): Călin Hera
Desigur, subiectul nu e semaforul, unul banal, ci Sky Tower, care face să se vorbească despre acest semafor (nu prea mult, însă). Atunci când mi-a plăcut perspectiva n-am putu fotografia (eram la volan), atunci când am putut fotografia nu mai era perspectiva aia. Dar, măcar, era roşu la semafor.
0.000000
0.000000
Posted in Fotografii, Mirări |
2 Comments »
Călin Hera. PA-uri şi mirări 