Archive for septembrie, 2010

15/09/2010

Adevăr si tendentiozitate în articolul din Blick

În ziua meciului CFR Cluj – FC Băsel (gluma îi apartine unuia de la Radio ZU, mie mi-a zis-o Ghibu), Hotnews iese cu un articol nitel tendentios, spunând că elvetienii de la ziarul Blick au scris, încă si mai tendentios, că orasul Cluj e unul în care apa si energia electrică sunt un lux. Am dat fuga la articolul original.

Una dintre cele 38 de fotografii care însotesc reportajul publicat de ziarul elevetian Blick în ziua meciului CFR Cluj – FC Basel. Recunoasteti: a) imaginea e dezolantă, b) peisajul e comun pentru ochiul românului. FOTO: Blick

Înainte de orice, să nu uităm că Blick e un tabloid, că jurnalistii ăia vin dintr-o tară în care nu se întâmplă mai nimic, totul merge ceas.
OK, articolul urmăreste, în mod vădit, aspecte socante pentru că vrea să vândă ceva cititorilor. (Dar vorbeste si despre centrul istoric, de exemplu). Partea cea mai naspa e că acele fotografii au fost făcute în Cluj. E drept, într-un cartier mizerabil. Dar e doar o accentuare a unei realităti, nu inventarea ei.
Eu cred că principala problemă, atunci când ne indignăm în fata unor astfel de articole, este aceea că nouă asemenea imagini ne par comune într-atât încât nici nu le mai vedem, desi le avem sub nas. O altă problemă e una cu iz provincial: pretindem, în sinea noastră, că altii ar trebui să se preocupe de „brandul nostru de tară”, desi noi ar trebui să fim primii revoltati. Părerea mea.

P.S. Hai CFR!

14/09/2010

Prima zi de scoală printre bloguri

După cum era de asteptat, numerosi bloggeri amici au scris zilele acestea despre prima zi de scoală. Remarc textul lui Vania, care reproduce o compunere cu titlul Ultima duminică din vacantă: „Noi duminică ne-am uitat cu toţii, după ce am mâncat, la Duminica în familie. Seara am văzut artificiile de la Festivalul berii. A fost foarte frumos!…”

A.Dama prezintă o seventă care tot a scoală e.

Memorabilă e si amintirea Mariei Postu.

Nu putea, nu putea, nu puteau lipsi însemnările făcute de starsgates si Noaptea iguanei.

Vă atrag atentia si asupra unui editorial din Evz.

Si, de ce nu, Caius aduce si el un omagiu personal primei zi de scoală, care a picat într-o zi de 13.

UPDATE. Sensibil la observatiile pertinente primite, adaug în colectie povestile Mesterului Manole, Adelinei si pe cea a Natasei. Să nu uit că si Ziarul Toate Blogurile merită din plin mentionat ;)!

UPDATE SUPLIMENTAR. Găsiti si la Achilianu (aici si aici) articole despre prima zi de scoala.

ÎNCĂ UN UPDATE. La Carina există un desen făcut în a doua zi de grădi, iar la Dan, un exercitiu de imaginatie plecând de la un semn de circulatie de sezon.

14/09/2010

Baobabul, brânza, eclipsa si alte PA-uri

„Baobabul e un babilon de fiinţe cu glasuri felurite care se-alungă, se caută şi dansează pe crengi. Un adăpost darnic, ca bunicul din poveste”.
Am citat din Baobabul lui Gabi, o proză arhiscurtă care-mi aminteste că trebuie să pornesc un nou concurs de PA-uri.

Am fost la munte si am luat branza de la o stana. Cand am ajuns acasa, am pus-o pe masa si m-am tot invartit pe langa ea prin bucatarie pana ce am gustat-o…delicioasa! Am mai topit in gura cateva „scobituri” si deodata, zbang, mi-a cazut fisa…”
Acesta e un fragment dintr-un text cu o continuare suprinzătoare scris ieri de LePetitPrince (vedeti fotografiile ca să avetim o surpriză!)

Dacă Pufo s-ar trezi la ora şase să ceară mâncare, clar şi-ar face bagajele şi s-ar muta la Billy Dar nu, el e cuminte. Aşteaptă să deschid ochii. Dacă-i închid suficient de repede încât să nu se prindă, am scăpat. Dacă nu începe scandalul.”
Asa începe un text marca Oana Stoica Mujea, care n-o poate refuza pe Nasa si, deci, produce o proza arhiscurtă de toată frumusetea.

Unii oameni scriu atât de bine încât te fac să deschizi şi a mia oară sertăraşul lor de hârtii mototolite ca pe o comoară, să le furi corespondenţa lipsit de vreo vină apăsătoare şi să râzi uneori îndeajuns de zgomotos să-ţi exasperezi vecinii”…
Asa începe o însemnare a Laurei Driha, una pe care o recomand, pentru că e plină de simtire.

LeeDee P. a uitat să aducă un nou PA de luni (cred că si ea asteaptă un nou concurs). Extrag ceva din precedentul ei PA:
„Pe marginea apei, tone de fier, șuruburi și vopsea au țesut o dantelărie aerodinamică și zveltă, vizibilă din orice colț al orașului pe care-l străjuiește. Puf de nori albicioși îi dezmiardă creștetul, iar soarele își risipește strălucirea peste magica-i încrengătură…”

Cât despre Cristian Dima, ne tine cu sufletul la gură. Până la finalul povestii, primim fotografii de la Carmen Negoită 😉

14/09/2010

Omagiu sânilor

Paul Gabor aduce un omagiu sânilor, în stilu-i inconfundabil. La fel ca Roxana 😉

Etichete: , ,
14/09/2010

Colectia de versuri

Începem călătoria poetică pe blogul lui Cristian Lisandru, din poezia căruia citez:
Să fugim împreună într-o noapte de toamnă
Să aflăm amândoi evadarea ce-nseamnă,

Să găsim un conac cu o prispă imensă
Să uităm de trăirea modernă, intensă…

(din poemul Conjunctiv – dati click aici) pentru întregul poem)

Continuăm cu Cuburile Angelei, unde am găsit câteva versuri inimitabile, scrise în luna august:
Dupa fiecare perioada in care
esti macinat de intrebari si ocolit de raspunsuri
intelegi ca, pana la urma, cel mai bun prieten
iti esti, de fapt, doar tu
.”
(din poemul Doar tu)

Fireste, ne oprim obligatoriu la Anca si reproducem un poem scurt, dar dens, plăcut si cu miez:
Din umbra lăuză a dimineţii,
Noi
îl dezleagă pe unu de doi…”

(Tablou cu noi)

La Ioan Bistriteanul, dintr-un poem din 10 septembrie:
…au crescut printre noi insule
păşeam victorioşi de pe una pe alta
erau mici şi apropiate

(Umbrela ca viciu al atentionării)

si Geanina Lisandru, care n-a mai scris nimic pe blog de pe vremea Noptilor virgine:
pătrund în cercul tău de gânduri
îţi tatuez cu mângâieri
mulţimea punctelor din trup…”

14/09/2010

Chinezi afectuosi la Shanghai

O familie tânără de chinezi, străbătând înghesuiala de la intrarea în Grădinile Yu Yuan din Shanghai. I-am fotografiat în luna mai, 2010, când tocmai se deschisese Expozitia Mondiala si, privind acum, îmi apar ca o ilustrare perfectă a temei „Afectivitatea la pământeni”.

Am găsit la Leo o idee excelentă: postează fotografii grupate sub tema „Afectivitatea la pământeni”. Vă rog să-i furnizati marfă, e o colectie excelentă!
Mica mea contributie e fotografia de mai sus.

14/09/2010

Concert de pian la Centrul Cultural al Ungariei

Am luat această fotografie a pianistei Ana-Cristian Silvestru de pe superdotati.ro, de unde am aflat că tânăra e superpremiată si superapreciată.

Aflu, via paginii de pe facebook a lui Remus Cernea, despre un concert interesant care va avea loc joi, 16 septembrie, ora 18.00, la Centrul Cultural al Republicii Ungare din strada Gina Patrichi (fostă Orlando) nr. 8.
Pianista Ana-Cristina Silvestru va interpreta Liszt, Schubert, Debussy şi Mussorgsky. Intrarea este liberă.

14/09/2010

Prostituatele din Italia. Portret-robot

Biroul General pentru Prevenire al Chesturii din Roma a alcătuit un portret-robot al prostituatelor cu care au de a face (profesional vorbind) oamenii legii din zonă: castiga 6-7.000 euro lunar, nu ar schimba meseria cu o alta, n-ar lucra, în orice caz, ca ingrijitoare de batrani, pretind că o fac pentru a-si intretine copiii lasati acasă, rudele habar n-au cu ce se ocupă, îsi plătesc astfel studiile universitare (sic!) si, cele mai multe, sunt românce. Plauzibil?
P.S. Am ajuns la acest prtret-robot via ziuaveche.ro.

14/09/2010

Sfaturile Strumfitei către colegii ei, bloggerii

Am găsit la Strumfita cu esarfă si, în curând, cu verighetă :P, 10 lucruri de care bloggerii ar trebui să tină cont. E un text limpede, simplu, care merită citit în primul rând de bloggerii începători, dar nu le strică nici bătrânilor.
P.S. Sfatul despre muzica setată pe autoplay e scris delicios. Ideea ar merita un PA.

13/09/2010

Cum vă place România?

Aflu, via Mediafax, că fostul meu coleg, ani în sir, de la Pro TV, Cătălin Radu Tănase, va apărea într-un film cu Jean-Claude Van Damme.
Filmul „Weapon” s-a filmat în studiourile MediaPro (e tare Adrian Sârbu!). L-a un moment dat, Cătălin si-a prezentat omagiile, a spus cine e si ce vrea, asa că vedeta americană, citez, „a acceptat să facă câteva fotografii” cu vedeta Pro Tv.
„Nu mă aşteptam, în schimb, la ce avea să urmeze. Din reflex, ţineam în mână microfonul cu sigla Pro TV. La un moment dat, zâmbitor, mi-a smuls microfonul din mână şi mi-a luat el mie un interviu. Ce credeţi că m-a întrebat? Cum îmi place România?”, continuă Cătălin.

Adevărul e că, nu stiu de ce, ne simtim obligati să-i întrebăm pe străini chestia asta, ca si cum chiar ne-am mândri cu tărisoara noastră. E provincialism sau doar amabilitate?

Recent am avut ceva treabă prin Călărasi. La un moment dat, fiind eu destul de stresat de trebile ce le aveam de rezolvat, mergeam cu masina pe un bulevard central, însotit de o distinsă doamnă care, ca să umple tăcerea, probabil, m-a întrebat: „Si, vă place Călărasiul?”. Am cam tăcut, pret de 10-15 secunde, concentrat pe nu stiu ce intersectie, asa că, probabil pentru a repara situatia, doamna a continuat (acum simteam o oarecare mândrie): „Stiti că i se zice Orasul Trandafirilor?”. Nu stiam si nici nu mi se părea ceva evident. „Da?”, am zis. Apoi am văzut că benzile de circulatie ale bulevardului cu pricina aveau, într-adevăr, o zonă verde cu trandafiri într ele. „A, uite, sunt trandafiri pe aici, cred că miroase plăcut primăvara-vara”. Cred că am zis ceva OK, pentru că doamna cu care eram în masină mi-a povestit cum miroase a trandafiri.

11/09/2010

mirare cu grăunţe

ai murit dar încă îţi cresc unghiile
încă ai părul ciufulit şi parcă ai spune ceva
puţină atenţie (vă cer) o secundă de linişte

ca atunci când (tânăr fiind) mi-au tăiat
un neg de pe fund
un neg uriaş mi-au spus ai copii (n-aveam)

umple negul cu boabe de grâu (au spus)
uite pun un pumn de boabe înăuntru
îl leg cu aţă de prelată (o aţă tare)

era ca o minge neagră se auzeau grăunţele (zornăind)
ia-l acasă şi du-l copiilor să se joace cu el
găseşti tu nişte copii (până-i faci pe ai tăi)

ce-i prostia asta (m-a întrebat prima soţie)
de ce ai adus negul acasă (plin cu grăunţe)
păi dacă mi l-au dat

iaca acum am murit (e ciudat)
vă miraţi că vorbesc că-mi cresc unghiile
eu (unul) mă mir

Etichete: , , , ,
09/09/2010

Munti de zahăr în Noua Zeelandă

Printre fotografiile de la cutremurul din Christchurch primite de la Marco am găsit una care avea prea putină legătură cu cutremurul, dar multă legătură cu dorul de ducă, cu bucuria frumosului. Iată muntii de zahăr:

Foto: Marco/Christchurch, Noua Zeelandă

09/09/2010

Mars cultural

Primesc (de la Eugen Evu) si dau mai departe:

„Scriitorul Laurian Stănchescu, membru al Uniunii Scriitorilor din România, este iniţiatorul unui marş al culturii care va avea loc în luna septembrie 2010 şi se va desfăşura pe o distanţă de 500 de kilometri, de la Bucureşti la Sarmisegetusa. Scopul declarat al marşului este acela de a promova cultura naţională şi de a readuce în actualitate marile culturi ale lumii, cele care au îmbogăţit de-a lungul istoriei spiritul umanităţii. Cei aproape 500 km vor fi străbătuţi pe jos, cu opriri în toate oraşele importante aflate de-a lungul traseului.

Una dintre opriri, deopotrivă simbolice, va fi la Târgu Jiu, la Complexul Brâncuşi unde va avea loc o întâlnire a artiştilor importanţi din ţară – scriitori, muzicieni, artişti plastici – aceştia aducând şi un omagiu personalităţii marelui sculptor Constantin Brâncuşi, înţeles ca un model exemplar nu numai al culturii noastre, ci şi al celei universale.

Ultima oprire va fi pe ruinele Sarmisegetusei, capitala Daciei, spaţiu sacru al românilor, care acum mai bine de două milenii era comsiderată un loc important din pucnt de vedere cultural, economic, militar şi administrativ în lumea antică.

Marşul se va finaliza printr-o întâlnire şi un spectacol desfăşurate între zidurile anticei Sarmisegetusa, care ar trebui să devină, în opinia organizatorilor, un spaţiu sacru, un loc de pelerinaj al tuturor românilor.

Marşul organizat de Laurian Stănchescu este gândit ca un act cultural extrem, şi este unic în istoria culturii noastre. Evenimentul îşi propune să atragă ca parteneri media importante publicaţii şi alte media din ţară şi străinătate. Cei interesaţi sunt rugaţi să contacteze persoanele indicate în acest comunicat.

Laurian Stănchescu a organizat alte trei evenimente similare: primul la Băile Herculane în anul 2008, al doilea la Curtea de Argeş în acelaşi an şi al treilea la Drobeta Turnu-Severin în data de 27 martie 2010, în memoria lui Nichita Stănescu.”

09/09/2010

Mi-au pus miere în ceai

Bunul meu prieten, Mihail Gălătanu, mi-a lăsat un mesaj sec pe mess, zilele trecute: „ai văzut mentionarea ta?”.
N-am stiut despre ce e vorba. Azi-dimineată mi-a telefonat. Si mi-a adus aminte de întrebarea căreia nu-i răspunsesem. Când am ajuns la birou, am găsit si linkul. E din Observator cultural. Un articol al lui Daniel Cristea-Enache, în care criticul face o selectie a cărtilor apărute anul ăsta în România. La categoria „Debut” sunt trecute trei titluri. Printre ele, cartea mea.
Daniel spune, si am simtit asta pe pielea mea, că „orice titlu românesc publicat anul acesta a echivalat cu un mic act de sfidare la adresa crizei economice si financiare”.


Profit de ocazie ca să vă arăt o fotografie de la lansarea care a avut loc în Bucuresti, de Florii. Apar, aici, alături de Mihail Gălătanu. Cred că fotografia a fost făcută de cell61. Dacă mă însel, corectati-mă!
P.S. Click pe foto, dacă doriti o imagine mărită ;)!

Una peste alta, nu credeam să fie atât de bine să-ti vezi numele într-o asa selectă companie. Da, vă recomand cartea mea. Si articolul lui Daniel Cristea-Enache, care e aici.

08/09/2010

Meseriaşul

Avea 15 ani când i-au zis că n-are cine să-l spele pe unchiu-său, cu care mergea la pescuit. N-a fost treabă grea, doar murise înecat. S-a bucurat când l-au primit la oraş, patru ani mai târziu. Slujbă la spital, leafă, cameră. În plus, scăpase de capre, că prea-şi rupsese picioarele alergând după ele. Avea 21 de ani când i-au adus-o, la frigider, pe maică-sa. Era singur şi a vomitat. Apoi a băut rachiu până a mai vomitat o dată. Acum are 30, arată de 50. Priveşte umed şi fix, probabil ca să ţină echilibru atunci când i se bălăngăne capul, trage un litru jumate de rachiu pe zi şi, uneori, gândeşte la capre din odaia lui de la morgă.

07/09/2010

Palmierul din Kerkyra

Fotografie făcută anul trecut în Kerkyra, capitala Insulei Corfu. Tare mi-a plăcut!
P.S. Click pe foto pentru imagine mărită!

Vă arăt această fotografie pentru a vă aminti că încă se votează arbori pe blogul lui Dan. Eu am votat deja (au făcut-o, la ultima numărătoare, 70 de insi), dar tot intru acolo să văd care mai e situatia.

07/09/2010

20% probleme cu Facebook

Cercetătorii britanici au mai descoperit o gaură la macaroană: studentii care îsi pierd vremea pe Facebook (sau pe alte retele de socializare) au rezultate la învătătură cu 20% mai proaste decât ăia care nu. Stiam că atunci când faci mai multe lucruri în acelasi timp există riscul să nu faci niciunul ca lumea. Si dacă stiam, ce? 😉

Oricum, cred că astfel de stiri au rostul lor. Au un efect de GPS. Dacă tot ajungi să-i fi sclav GPS-ului, măcar să te ducă unde vrei să ajungi, nu?

P.S. Găsiti aici un articol în care e povestită toată tărăsenia, cu tot cu declaratiile profesorului Paul Kirschner.

07/09/2010

S-a deschis Turnul Neboisa

Fatada Castelului, fotografiată de Remus Suciu.
P.S. Click pe foto pentru imagine mărită!

Am tot citit, în ultima vreme, relatări ale unor vizite la Castelul Corvinilor din Hunedoara, cum i se zice acum (pe vremea mea era Castelul Huniazilor, dar trebuie să luăm distantă fată de maghiari, probabil). Una dintre relatări e asta.

Mi s-a întâmplat, în putinele zile pe care le-am petrecut în Hunedoara în aceasta vară, să văd oameni căutând Castelul. Accesul e destul de lesnicios, există indicatoare prin oras; doar drumul, pe ultima portiune, după ce treci râul Cerna, e cam spart… Dar merită să-l bati, o spun cu totii!

Aflu de la Ciprian Iancu o veste care-mi place: a fost deschis vizitatorilor si Turnul Neboisa. E ceva aparte acest turn înfricosător al lui „nu te teme!”. Dacă n-ati citit-o încă, vă recomand poezia lui Victor Nită (sper să găsesc acasă poemul cu pricina si să vi-l arăt).
Iată turnul cu pricina, în dreapta fotografiei făcută de Remus Suciu.

Tot Ciprian zice, în EVZ , că dragul meu castel se tine bine în vreme de criză. Ceea ce îmi place.

07/09/2010

Pana de gâscă se întoarce

Atentie: urmează o fotografie nerecomandată minorilor, femeilor cu copii în brate si cardiacilor

 

O surpriză pentru fanii celebrei proze arhiscurte „Pana de gâscă”: fotografii, în premieră, cu personajul principal

Etichete: ,