Archive for martie, 2011

10/03/2011

Caut bonă

„Caut bonă sănătoasă, nefumătoare, intelectuală, limbi străine (neapărat engleză, limba germană e un plus), vârstă 45-55, pentru aa€“i aduce pe copii (4 ani şi 5 ani) de la grădiniţă şi a avea grijă de ei între orele 16-19 (disponibilă şi pentru program prelungit), timp în care să le pregătească o masă caldă, menaj minimal, eventual curăţenie săptămânal (negociabil), ofer salariu decent (perioadă de probă), rog referinţe şi seriozitate”. Flavia priveşte mândră afişul scris de soţul ei, Doru, lipit fix în mijlocul uşii de la intrarea în bloc.

UTIL.
Episoade anterioare:
Viata la bloc. 365 de secvente
Electrificare
Lecturile inginerului de la patru
Calm
Scara cu obstacole
Ţurţurele
Gemenii si vecina sexy
Solidaritate
Harta şosetelor
De ce cresc copiii
Sedinta de bloc
În lift cu Lory de la opt
Melcul H
Dormitorul lui Filimon
Am ales liftul cu parfum
Scara blocului (alt Ilarion)
Dl. Lică ia aer
Nu stiu ce oglindă
Telefonul de la ora opt
Portocala

Trabantul lui Mitică

10/03/2011

AutoPArtret. Regulament

AutoPArtret este un concurs de proză arhiscurtă organizat de blogul „PA-uri si mirări”, după o idee venită în timpul unei discutii (detalii aici).

Participantii sunt rugati să scrie, în termenul prevăzut de fiecare etapă (3-4 zile), texte de aproximativ 500 de semne (sunt admise si texte care ajung la cel mult 550 de semne). Textele vor fi aduse la cunostina organizatorului (subsemnatul) prin intermediul unui comentariu la postarea care anuntă etapa. Comentariul poate contine textul propriu-zis sau/si link către acesta, dacă a fost postat pe blogul personal al autorului.

Jurizare. La finalul fiecărei etape va exista o sesiune de jurizare, la care sunt invitati să participe cât mai multi cititori ai acestui blog, fie că au, fie că n-au texte înscrise în concurs. Pe baza punctajelor obtinute vom alcătui un clasament de etapă (al PA-urilor), iar pe baza clasamentelor de etapă vom aduce la zi clasamentul general al PAutorilor.

Punctajele.
Astfel, PA-ul de pe locul I în clasamentul de etapă aduce 10p autorului (în clasamentul general).
Locul al II-lea în clasamentul de etapă aduce 8p autorului (în clasamentul general).
Locul al III-lea în clasamentul de etapă aduce 7p autorului (în clasamentul general).
Locul al IV-lea în clasamentul de etapă aduce 5p autorului (în clasamentul general).
Locul al V-lea în clasamentul de etapă aduce 4p autorului (în clasamentul general).
Locul al VI-lea în clasamentul de etapă aduce 3p autorului (în clasamentul general).
PAutorul care are cel putin un text care a primit cel putin un vot în clasamentul de etapă primeste 2p în clasamentul general.
PAutorul care a scris cel putin un text (chiar si după deadline), dar n-a primit niciun vot, primeste 1p în clasamentul general.

REGULA CELUI MAI BUN PA. La finalul unei etape, un autor va puncta cu un singur PA (cel mai bine plasat în clasamentul de etapă) în clasamentul general, indiferent câte PA-uri ar fi înscris în etapa respectivă.

BONUS.
– Textele de fix 500 de semne aduc autorului un bonus de 1p în clasamentul general. Acest bonus este cumulativ. Astfel, dacă un autor publică n PA-uri de fix 500 de semne într-o etapă, va primi un bonus de n puncte în clasamentul general.
– Fiecare text care depăseste un anumit număr de voturi aduce autorului bonusuri în clasamentul general, astfel:
10-19 voturi = 1p
20-29 voturi = 2p
30-39 de voturi = 3p
40-49 de voturi = 4p
etc.

Premiile.
– Deocamdată, de ordin moral: câstigătorul concursului (locul 1 în clasamentul general final) îsi câstigă locul pe Pagina de onoare.
– Dacă veti fi de acord, câstigătorii de etapă vor fi felicitati pe blogurile voastre, cu pinguri aducătoare de puncte în Zelist, PageRank samd.
– Fiecare PAutor care a participat vreodată la vreun concurs de proză arhiscurtă orgaizat de acest blog va primi un punctaj (căruia ar putea să-i corespundă un rang) – idee în lucru 😉

OBSERVATIE.
Participarea la concurs nu e conditionată de înscrierea în prealabil pe lista de PAutori.

NOTĂ.
În caz de nelămuriri, acest regulament poate fi completat.

IMPORTANT.
M-as bucura să participe la acest PAconcurs foarte multi cititori ai acestui blog si as fi încântat să vină în PAfamilie numerosi PAutori noi.
Îi invit pe mai vechii prieteni în ale prozei arhiscurte: Carmen Negoită, MeetTheSun, Dan, Victor, Laura Driha, Călin, Simion Cristian, Sictireli, Petra, Mariana, geocer, Emilia, Bogdan Onin, Teodora, Serafim, dragoselu, LeeDee P., LadyA, Gina, Stela, LePetitPrince, Ioan Bistriteanul, Gabi, Cristian Lisandru, Cristian Dima, Caligul, ajnanina, Adela, Leo, Anca Vrânceanu,

dar si pe
Geanina, Teo Negură, Yigru Zeltil, Naivul, Silavaracald, Năbădăiosul, Gabriela Elena, AnaMariaDeleanu, zalmo, Nea Costache, g1b2i3, daurel, dAImon, Andi Bob, Anca, ajnanina, fosile, Ion, injineru .

si, desigur, astept contributii de la
Roxana, Alex Mazilu, Costin Comba, Eugen Andronic.

UPDATE.
Dati sfară-n tară!

10/03/2011

Lista PAutorilor

Fără vreo introducere specială, iată mai jos lista PAutorilor concursului de proză arhiscurtă AutoPArtret:

Dan
Victor
Laura Driha
Călin
MeetTheSun
Carmen Negoită
Leo
Stela
Ioana
Petra
Alina
Anamariadeleanu
Bogdan Onin
LadyA
Camix
LeeDee P
Adela
Lord D’If
LePetitPrince
injineru
eftimie
Ion Toma Ionescu
dragoselu
zamo

Etichete: , ,
10/03/2011

AutoPArtret. Teorie

Noul concurs de PA-uri pe care vi-l propun este o provocare încă mai mare decât aceea de a scrietexte minunate care să aibă în jur de 500 de semne: vă provoc să vă gândiţi la voi înşivă!

Ideea mi-a venit discutând despre un obicei de pe vremea lui Ceauşescu-perioada iniţială. Din lipsă de internet, oamenii de atunci începuseră (nu discut aici motivul real, dacă va fi fost vreunul subversiv sau ideologic) să-şi trimită unul altuia cărţi poştale. Nu se făceau încă jocuri piramidale prin cărţi poştale. Oamenii scriau unul altuia mici monografii ale locurilor natale, cu o mândrie patriotic-locală de invidiat. Mulţi au cunoscut astfel locuri de care n-auziseră, s-au îndrăgostit de ele, au purces într-acolo (dacă deţineţi cărţi poştale din această „serie” faceţi-le cunoscute, vă rog!).

Revenind la lumea noastră, vă propun să scrieţi (contracronometru – glumesc, parţial!) o serie de PA-uri în care să descrieţi/povestiţi câte ceva din imediata şi foarte imediata voastră apropiere. Nu e prilej de indiscreţii, e rost de incursiuni interesante, sunt convins!

Deschid o listă cu PAutori interesaţi de proiect şi revin cu regulament, premii, teme de etapă şi alte cele necesare. Vă aştept!

09/03/2011

Trabantul lui Mitică

Mitică nu-şi găseşte locul (de când e la pensie). Spre deosebire de dl. Lică, fost coleg la Fabrica de Ace, Biroul Control, refugiat în lectură, Mitică e evadat în Trabant. Opt ani a bibilit la el. Ajunsese să dea pe cauciucuri cu cremă de ghete neagră. Într-o zi, nevastă-sa i-a zis: ori Trabantul, ori eu. A vândut maşina (ulterior a aflat de clubul trabantiştilor). După trei luni şi-a luat un Matiz care luceşte acum aşa cum nu visa vreodată (dacă ar fi putut să viseze). Nevasta lui Mitică tace acum. Uneori, îl strigă la masă, de la geam.

UTIL.
Episoade anterioare:
Viata la bloc. 365 de secvente
Electrificare
Lecturile inginerului de la patru
Calm
Scara cu obstacole
Ţurţurele
Gemenii si vecina sexy
Solidaritate
Harta şosetelor
De ce cresc copiii
Sedinta de bloc
În lift cu Lory de la opt
Melcul H
Dormitorul lui Filimon
Am ales liftul cu parfum
Scara blocului (alt Ilarion)
Dl. Lică ia aer
Nu stiu ce oglindă
Telefonul de la ora opt
Portocala

09/03/2011

Eu iubesc Busteni. Si altele

Fotografie făcută la Busteni, pârtia Kalinder, în data de 4 februarie 2011, cu ocazia inaugurării „parcului de distractii”. FOTO: Călin HERAFotografie făcută la Busteni, pârtia Kalinder, în data de 4 februarie 2011, cu ocazia inaugurării „parcului de distractii”. FOTO: Călin HERA
P.S. Click pe foto pentru imagine mărită!

Am păstrat fotografia asta aproape o lună înanite să v-o arăt. Cred că era mai bine s-o postez atunci când am făcut-o, dar, deh.
Ideea e, v-ati prins, că uneori se bagă bani cu ghiotura (nu stiu câti si nici nu cred că o să mă strofoc să aflu) pentru idiotenii. Nu mă întelegeti gresit: parcul de distractii de la pârtia Kalinder e ok si, în orice caz, e mai mult decât nimic. N-am nicio problemă nici cu faptul că Elena Udrea a fost mot la deschiderea oficială si nici cu acela că momentul a fost pregătit anume s-o perie pe duduie.
Ceea ce mă indispune (si n-ar trebui) e tâmpenia, incultura, snobismul. Dacă orasul Busteni ar fi avut norocul să se numească Sinaia sau să aibă orice alt nume „articulat”, atunci enormitatea din mesajul englezit prosteste ar fi avut sens, ar fi sunat româneste. Asa, însă, nu sună nicicum, decât ridicol. Si e păcat. De banii nostri, desigur.

 

NOTĂ. O fotografie aproape din acelasi unghi, dar totusi diferită, dincolo 😉

09/03/2011

Într-un oraş străin

Intr-un oras strain ai sansa sa treci neobservat, desi toate privirile ti se pare ca te urmaresc. Intr-un oras strain te simti turist, adica reusesti sa casti ochii la lucruri pe care localnicii nu le mai vad. Intr-un oras strain nimeresti mereu cele mai scumpe restaurante, dar te bucuri ca mancarea are un ceva specific. Intr-un oras strain ai cel putin un ochi critic; e imposibil sa nu gasesti ceva care e altfel acasa. Intr-un oras strain, oricati oameni ai avea in jur, pe tine te intreaba ce autobuz sa ia ca sa ajunga in cutare loc sau unde e strada X. Intr-un oras strain, oricat de frumos ar fi si oricat de bine te-ai simti, ti se face nitel dor de casa. Dar poti sa nu recunosti asta.

07/03/2011

Portocala

Ploua cu fulgi de zapada. Fetita priveste intersectia (de la fereastra). Vede multe masini galbene si afla ca sunt taximetre. Cateva zile mai tarziu, in drum spre gradinita, zice:
– Tati, taxiurile nu sunt chiar galbene, sunt catre portocaliu.
– Mie mi se par galbene.
– Uita-te, vezi, seamana cu portocala pe care mi-a dat-o mami la pachet.
– Seamana.
– Vezi, afisul ala e galben.
– E.
– Si taxiurile sunt ca portocala.
– Aha.
– Dar tu poti sa zici ca-s galbene, tati.

05/03/2011

Telefonul de la ora opt

Era o seară de joi. Venisem de la birou când a sunat telefonul. Pe vremea aia nu exista telefon mobil.
– Bună, ce mai faci?, mă întreabă o voce de femeie.
– Tocmai desfac o bere.
– Ştii cine sunt?
– Ai o voce foarte plăcută. Dar, mărturisesc: nu-mi dau seama.
– Dacă nu mă recunoşti, înseamnă că m-ai uitat, şi a închis.

Au trecut de atunci 12 ani. Între timp mi-am schimbat locuinţa şi numărul de telefon, m-am însurat, am doi copii şi, uneori, mă întreb cum ar fi fost dacă aş fi recunoscut-o.

NOTĂ.
Se întâmplă din nou… PA republicat.

04/03/2011

Nu ştiu ce oglindă

Nu ştiu ce mătuşă i-a dat nu ştiu ce oglindă. Nu ştiu de ce s-a dus până nu ştiu unde şi nu ştiu cum a adus oglinda acasă. Nu ştiu cine i-a zis că, potrivit nu ştiu cărui principiu feng shui, nu ştiu de ce e rău să aşezi oglinda pe acelaşi perete cu uşa de la intrare sau cu vreo fereastră.

Cu gândul la teorie, a omis faptul că nu-i trebuie nicio oglindă. Dar a chemat nu ştiu ce meşter care a rezolvat problema, treaba lui cum. Acum stă cu ochii închişi lângă oglindă, nu ştiu la ce s-o mai gândi.

NOTĂ.
După cum îi stă bine unei oglinzi, în asta se oglindeşte un PA mai vechi.

03/03/2011

Dl. Lică ia aer

Domnul Lică sapă în grădină. Mai precis, scarpină pământul. Scoate la iveală: sârmuliţe, un prezervativ, capace de bere, agrafe, un pix, coji de banană, o monedă de 10 bani, vertebre, beţişoare de urechi, sâmburi de prună, alte capace de bere.

Un cotor de măr cade razant cu chelia domnului Lică. Grădina e mare. Adică, potrivită. Mulţi copii sar gardul. De fapt, e o spărtura prin gard, dar nu se vede decât dacă te uiţi în sus, mai sus de etajul zece.

NOTĂ. Acesta e primul PA în care apare dl. Lică. Vechi, dar, na, primul.

02/03/2011

O raită prin lumea PA

Dragii mei,
e tardiv, dar e mai bine decât niciodată. Vreau să spun: mă bucur că proza arhiscurtă a ajuns să trăiască si în afara acestui blog. Mă refer, într-o ordine aleatoare, la:
– proiectul lui Dan Costinas, „Umbra mării”, o serie de 24 de PA-uri, din care a publicat deja 23 (aici e ultimul) si care, cine stie, ar putea face parte dintr-un volum de proză arhiscurtă.
PAvestea fără sfârsit, initiată de Victor, Carmen si Bogdan, un sir de PA-uri unul din altul, care alcătuiesc o proză scurtă captivantă 😉
Carmen Negoită si-a schimbat profilul blogului, axat până de curând în special pe fotografii: „îmi doresc ca acest blog să rămână doar pentru publicarea de PA-uri şi alte texte”, spune ea. Cu această ocazie, m-am hotărât să lucrez nitel la blogroll, pentru a aduce la zi categoria „PAutori” 😉
Serafim a organizat un interesant concurs de proză arhiscurtă ortodoxă, ducând PA-ul într-o lume aparte.
LeeDee P., Leo, LePetitPrince si Cristian Dima, Laura Driha (de completat lista!) publică frecvent PA-uri, fără să fie vorba de „obligatia” de a participa la vreun concurs

02/03/2011

28 de limbi străine

Dan Costinas mi-a făcut supriza de a publica, într-un loc interesant, niste poezii scrise de mine. Compania e măgulitoare, gestul impresionant.
Acum, aflu de pe blogul lui Dan, că site-ul respectiv are nevoie de moderatori. Asa cum se cuvine unei întreprinderi culturale, jobul e neplătit, deci puteti fi siguri că e vorba de treabă de calitate: cultură din pasiune.
Dacă aveti răgaz, căci pasiune si pricepere aveti (mă laud mereu cu cititorii mei!), încercati să participati. (Detalii aici si aici). Recomand.

02/03/2011

Scara blocului (alt Ilarion)

Ilarion locuia la doi. Cum liftul se strica zilnic, şi-a făcut o scară din lemn. Una lungă, zdravănă. A proptit-o de pervazul de la dormitor. Privit ca o ciudăţenie la început, omul la patru ace care cobora dimineaţa pe scara de lemn şi urca seara devenise o marcă a blocului T4. Când s-a mutat, Ilarion a vrut să-şi ia scara cu el, dar era prea lungă şi prea zdravănă, deci greu de transportat. Vecinii l-au asigurat că vor avea grijă de ea. I-au spus “scara blocului” şi au făcut-o gard. Un gard lung.

NOTĂ.
Acest PA este o republicare. Poate ultima.

01/03/2011

Am ales liftul cu parfum

Intru fără să sun la interfon, că usa grea e tinută deschisă de o cărămidă. Din cutiile postale se revarsă brosurile de la Billa. Un perete de culoare incertă poartă scrijelitura „Mue Vulpitza nebună”. Tati, ce înseamnă? Cineva a scăpat o sticultă de parfum în primul lift. Cineva a fumat în al doilea. Îl al aleg pe primul, care se blochează un pic, între etaje. Pe presul de lângă lift e Dixie, neagră si bleagă. După câtiva pasi, usa metalică pe care e scris numele meu. Descui si intru, ca după purgatoriu. Acum e bine.

NOTĂ.
Acest PA este o republicare. Îmi cer scuze că apelez la asta, n-am încotro zilele astea. Oricum, unele texte mai vechi sunt mai bune decât unele mai noi 😉