Paşi de copil

Dimineaţa e ca un copil care se dă pe leagăn, în parc. Ridic un colţ de perdea şi văd mersul prichindelului, încă nesigur, şi-mi amintesc cum, parcă ieri fiind, copilul meu, care e mare, învăţa mersul. Apoi, mai departe, în timp, o altă făptură mică, aflată la început de drum, eu, descoperea lumea zgrumţuroasă, înfulecând, cu lopăţica, din nisipul în care îşi împleticise paşii. Ziua e, încă, înainte de amiază şi multe s-au făcut deja, dar şi mai multe se vor mai putea face, cu încăpăţânare.

12 Responses to “Paşi de copil”

  1. si cu dragoste, nu doar cu incapatanare… 🙂

    Apreciază

  2. Am citit reportajele de pe bloguri. Regret ca n-am participat; a fost prima data cand am fost invitat. Sa aveti bucurii!

    Apreciază

  3. Prichindelul ăla, m-a făcut să mă gândesc la mine, când eram prichindel…

    Apreciază

  4. Da, se poate face o bună similitudine între viaţă şi cursul unei zile. O propunere interesantă.

    Apreciază

  5. @ajnanina: Si cu dragoste.

    Apreciază

  6. @daurel: data viitoare!

    Apreciază

  7. Am crescut o nepotica de la 6 luni si stiu ce inseamna primi pasi…

    Apreciază

Trackbacks

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: