Călin Hera. PA-uri şi mirări

Concurs 24 de ore, tema23: 06-07.
Deadline: miercuri, 23.59.
Baftă!

6.30 Autor?
Invariabil, în ultimele două decenii, plec în vacanţă fix două luni, nu neapărat vara, iar celelalte 305 de zile din an sunt aproape identice: scriu noaptea, fac plimbarea de dimineaţă prin portul pescăresc, apoi trag storurile şi dorm neîntors de la 7 până la 15. După-amiaza citesc ori hoinăresc, doar atâta vreme cât mai adastă soarele deasupra liniei orizontului. La ora asta a dimineţii, briza îşi schimbă sensul şi începe să aducă parfumul sărat al mării înspre deliciul nervilor mei olfactivi.

Teoria…griului Autor?
Mereu mi s-a părut că între şase şi şapte, când nu e noapte nu-i nici zi, este cea mai frumoasă dar şi cea mai urâtă parte a dimineţii, este griul zilei…
Deschizi un ochi şi te uiţi la ceas, răsufli uşurat şi-ţi spui ,, Mai pot dormi încă câteva minute.’’ sau poate că îţi spui îngrozit ,, Vai! Uite că nu mai am decât câteva minute şi iar trebuie să mă trezesc.’’
Sigur sunt şi zilele libere când nu-ţi pasă de acest interval, nici telefonul nu ţi-e fixat să te trezească la şase jumătate.
Şi totuşi griul acesta musai să existe!

Corul Autor?
Era o atmosfera tenebroasa, misterioasa. Stateau claie peste gramada in subsolul igrasios la intalnirea lor clandestina.
Se vorbea in devalmasie, tipat, strigat, urlat, murmurat, soptit, caznit, ragusit, gros, subtire, printre foi mazgalite, rupte, aruncate si iar rescrise intr-un abur de respiratie revolutionar entuziasta. Nimeni nu tacea in conclavul neobisnuit. Dar in final s-a luat o decizie. Si sala s-a golit in tacere, fiecare mergand spre apartamentul propriu.
Iar la 7 fara un minut absolut toate soneriile ceasurilor din bloc au pornit sa sune intr-un cor rosu.

Îsi trecu mâna prin păr Autor?
Isi trecu mana prin par, precipitat, parca sa isi alunge gandurile ivite la trantitul usii. N-avea ce sa isi reproseze, dar nici nu putea sa-si ierte plecarea lui atat de grabnica si doar promisiunea in van ca se va intoarce cand isi va limpezi gandurile. Tensiunea din ultima vreme ii subrezise stabilitatea emotionala. Ce se intampla oare, cu noi? Ingana gandurile. Isi musca buzele incat sa nu provoace urlete de disperare, ca totul s-a sfarsit. Daca nu era a treia persoana… Daca a treia persoana ar fi fost copilul nostru

Taine adânci Autor?
,,De ce trebuie să fiu singură şi-n durere şi-n extaz? ” se întreba Oana cu ochii licărind de lumina răsăritului. Răspunsul pare a veni de la ultimul val ce se sparge de ţărm: ,,Poate pentru că tainele acestor două antagonisme, între care se zbate sufletul, sunt prea adânci, mai adânci decât adâncul măriii…” Vru să scrie bucuria ei pe nisip, dar îşi aminti că bucuriile trebuie scrise pe piatră, adânc încrustate, ca să rămână. Negăsind piatra aceea, îşi scrise pe nisip durerea singurătăţii ei din clipa bucuriei. Sărutul magic al unui val a şters durerea şoptindu-i apoi: ,,Du-te şi scrie bucuriile pe inima de piatră a lui, şi vei vedea soarele răsărind de acolo numai pentru tine!”

Lista Autor?
Se trezise dimineață, pe la șase, cu fața umflată de plâns, nesigură și plină de remușcări. Își aminti seara trecută, când hoinăriseră prin Cișmigiu și Alex o condusese acasă, iar ea îi spusese la ușa blocului:
– Vreau să rămâi la mine, în noaptea asta!
– Ești sigură?
În loc de răspuns, îl sărutase și-l trăsese înăuntru. Iar acum, dintre toate visele și strategiile ei de viitor, rămăsese o singură întrebare: “am ajuns să fiu și eu doar un nume bifat pe lista de cuceriri din șifonierul lui Alex?”

– trimise înainte de deadline, uitate de mine în mail 😦  –

Prăjiturele cu vanilie  Autor?

„Să-mbătrâneşti frumos draga mea” ii spunea parcă, fără cuvinte, zâmbetul ei ce se întunecase a despărţire… Îmbrăţişările bunicii miroseau mereu a prăjiturele cu vanilie şi dojana ei avea s-o doară abia mai târziu, peste ani, când reuşea să desluşească pentru prima oară mănunchiul de cuvinte strânse-n ani de spus poveşti la gura sobei…

„Sunt prea tânără să-mbătrânesc bunico” ii replica pe-atunci mica ştrengară nemăsurând cu importanţă timpul şi goana lui de neoprit…