Concurs 24 de ore, tema18: 21-22.
Deadline, luni, 13.00.
Baftă!
Rugăciunea: LeeDee P.
În fiecare seară, la ora nouă, Miruna se duce la culcare. Dimineața se scoală devreme ca să meargă la grădiniță. Părinții i-au murit într-un accident de mașină, dar ea a scăpat cu viață. Locuiește cu bunica, care a învățat-o să se roage. Șoptește printre lacrimi: „Doamne, mi-e dor de mama și de tata, aș vrea să-i văd doar un pic! Și nu
poate să-mi crească piciorușul la loc? Să mă joc și eu ‘rațele și vânătorii’ și să nu-mi mai zică copiii ‘cocostârc într-un picior’, că doar sunt și eu o fetiță!”
Serendipity LordDif
În exteriorul becului domnea o liniste adâncă, în interior însă, lucrurile stăteau taman invers. Azotul se luase la hartă cu filamentul de tungsten pe motiv că acesta din urmă prea-i făcea ochi dulci curentului electric. Vizibil deranjat, filamentul se înrosise furios cedând fizic. Aflat în exercitiul functiunii, al cincilea politist scapă o înjuratura neaosa cu trimitere la origini si cautand prin biroul sefului niscai lumanari, descoperi încantat calendarul cu politiste nud. O adevarată mană cereasca pentru un organ abilitat în tură de noapte.
O clasica neintelegere Laura Driha
(ţârr-ţârr!)
– Alo? Cutărescu?Aici Oareşcare!În legătură cu chestiunea…
– Oareşcare, tu vezi cât e ceasul?Acum te-ai trezit să suni?
– Amice (nu A-mare!), de trezit am făcut-o în zori!Dar trebuia să te sun la 21 trecute fix ca să…
– Ca să ce?Să-mi întrerupi Actualităţile cu insistenţa dumitale?Consideră c-am rezolvat! Mi-e exact orişcum ce vrei să-mi spui.
– Te-ai supărat degeaba Cutărescule, sunt întru totul dezolat de încăpăţânarea dumitale!
– Noapte bună!Nu-ţi mai consuma impulsurile!
– Noapte bună!
Ora, coaja si dogma cristian
Se simtea clatinat, vanturat de colo-colo. Se prelingea in el insusi, se aduna, se risipea iar intr-o dementa de culori bulbucate, ochioase. Se gandea in respirari egale si in spirit razvratit contra oricarei repetabilitati. Nu-si banuia sfarsitul, iar inceputul era cleios, intunecos si stramt. Voia sa fie eficient, drept, unic, fara instabilitati precare dintr-o copilarie bantuita de ranchiuni naïve.
Asa gandeste orice miez de ou intre 21 si 22 cand placenta incepe sa i se transforme in coaja dogmatica, faurita pentru a fi sparta in omleta absoluta de la orice mic dejun.
Actorul de rezervă Calin
Vi s-a întâmplat vreodată să vă curgă sânge din nas? Dar vi s-a întâmplat asta în public? Vreau să spun, să fie de fată si altcineva în afară de mama, tata, sotia ori, după caz, sotul? Vi s-a întâmplat să vă curgă sânge din nas la teatru, în timpul reprezentatiei? Altfel spus, vi s-a întâmplat vreodată să vă curgă sânge din nas pe scenă, în fata a două sute de oameni? Care, nestiind că e pe bune, s-ar apuca să aplaude?
Terminând aceste gânduri, actorul de rezervă închise usa cabinei și coborî, singur, cu batista la nas.
Viorica – Turturica : ) Mariana
Mă întreb: ce se petrece de la nouă pân’ la zece?! Ziua este pe sfârşite, soarele pe adormite…(când, e vară, vreau a zice, nu când iarna se petrece). Viorica – Turturica n-a făcut azi mai nimica. File de jurnal deschide, gândurile-n el închide. Se gândeşte, se gândeşte că Viorel o cam iubeşte. Oops! Se-aude o voce tare…Viorica, brusc, tresare. Ia jurnalul şi-l ascunde şi se-ntreabă: cine? Unde? Soţiorul dă năvală. Soţioara nu se scoală; se preface că-l aşteaptă, că, deh!, este mai deşteapă. Dar Ionel deschide gura şi-i demască aventura. Vioricuţa tace, tace…şi-are-n ochi pe ,,Vino-ncoace!”…şi-uite-aşa se face pace!
Nu asta era ideea Leo
„Trist” a fost primit cu bratele deschise de critici. Publicul a epuizat primul tiraj in trei zile. Ce stil revolutionar, ce subiect inedit!
In ciuda succesului brusc, M.P. avea o jena: romanul era catalogat drept autobiografic. Degeaba batea toba ca e de fictiune!
Dupa conferinta de presa, organizata pentru a dezminti ideea ca-si publicase jurnalul, M.P. mai zabovi o clipa in sala inchiriata pana la fix, cu senzatia de zadarnicie in suflet, mestecand in cap un singur gand: bine ca publicul n-are dreptate!
Ghici cine sună la seara la 9 jumate starsgates
Nu, nu vroia să doarmă. Era doar 9 seara şi ai lui deja îl puseseră să facă duş şi să se spele pe dinţi.
Le făcuse toate pentru că era obligat să le facă, iar acum stătea vârât sub plapumă şi aştepta să sune telefonul.
Ştia că la nouă jumate va suna doamna învăţătoare să vadă dacă s-a culcat.
Liniştea din casă îl făcu să se gândască la ce frumos va fi în clasa a V a, când va putea să stea până la 10 jumate fără să mai fie îngrozit de telefonul de la 9 jumate…
Ce sa aleg? LePetitPrince
Ma aflu in Piata Syntagma, de unde se masoara distantele. Deja s-a inserat …mai am o ora de Atena.. Ce sa aleg? Arcul? Odeonul? Teatrul lui Dyonisos? De-as putea sa comprim timpul!…Pot! Sigur ca pot! Ma voi aseza la o masa. Pentru inceput voi savura un tzatziki cu mult ulei de masline. Apoi un suvlaki cu bucati mari de pui. Ba mai bine as lua kalamakia tiganita, n-am mai mancat de mult calamari prajiti. La spanakopita oricum nu renunt; o sa iau una dupa suvlaki …sau dupa kalamakia? Ce sa aleg?
Călin Hera. PA-uri şi mirări 