– Iubesc. M-am îndrăgostit de amantă, şi-a spus bărbatul, devenit, fără s-o fi vrut, suflet de vânzare. Deseori, Pricop era răscolit de amintiri. Din autobuz privite, urmele mediului rural întâlnite în capitală erau cel mai teribil avertisment. Se simţea captiv în lumea paşilor pierduţi, trăind ca într-o continuă şedinţă foto obositoare, între două-trei limite. File de poveste, cum era răsfăţat odată, simţise pe propria-i piele puterea fantasmei şi asta de atunci de când fetele Retzatului îl transformaseră pe el, clovnul vesel de pe perete, într-un banc vechi.
Atunci a văzut începutul ninsorii. „Vine iarna bine-mi pare”, se trezi îngânând.
– Dar de ce plânge bebe?, s-a întrebat deodată, ca şi cum ar fi vrut să facă un dribling în plus.
Palink de iarnă
22 comentarii to “Palink de iarnă”
-
gabi,
da ori dada (cam ai dreptate): …incluse ori excluse (de viata) buna ori rea (de zi cu zi) ~ romanisme ramase (tipic) in coada de peste. 🙂ApreciazăApreciază
-
hahaha…
Uite, Zelistul pe mine m-a ridicat in clasament cu o suta si ceva.(Cand spun ridicat inseamna ca-s mai aproape de 1 )
Sapt. trecuta ma scazuse tot cu atat. (adica ma departase de 1)
Nu mai stiu ce sa cred.
😛ApreciazăApreciază
-
-
@Dan: Data trecută am făcut si eu socotelile. Cred că linkurile câstigaseră atunci, categoric. Dacă procentele relatate de tine sunt reale (voi face o sesizare la PAcurtea constitutională), atunci înseamnă că palinkul meu nu e bun.
ApreciazăApreciază
-
Si eu am sa fac reclamatie. Campania electorala s-a terminat iar tu scrii din ce in ce mai putin 😛
ApreciazăApreciază
-
@gabi: Aici? Dacă răspunsul tău e da, vezi că tocmai am pregătit un poem pentru ziua de sâmbătă 😉
ApreciazăApreciază
-
Călin Hera. PA-uri şi mirări 