Bărbaţii pur şi simplu nu înţeleg nimic
Lansare, comenzi ş.a.m.d., aici.| Mersul lucrurilor |… la A venit PArza | |
| Calul moralist | mee… la Solidar cu cel mai bun prieten… | |
 | La Odeon! | Despre O… la Dacă Pergolesi ar fi avut… |
| PAct | meetSun.ro la Votaţi statuia preferată |
E greu să-i reziști miraculosului Muzeu Astra din Sibiu. Eu m-am predat definitiv în urmă cu doi ani, atunci când am experimentat pentru prima oară proiecțiile de film văzute din bărci care plutesc pe lac. Aseară m-am aflat pentru a treia oară în această stare, la Warm-Up AFF. O nouă seară memorabilă. Ceea ce vă doresc și vouă.
…acesta e leacul acesta e lacul
cu îngramadirea lui de stuf vertical
și culoarea pădurii și gândurile trase la mal
câteodată totul plutește mai ales lumina
atunci când soarele se pierde printre
elicele morilor de vânt
dar știi că totul curge totul decurge
tot așa cum mersul pe bicicletă niciodată
nu se uită dar nici nu îți ajunge
am blugii rupți am genunchii juliți
parc-aș fi un bordei cu pereți scorojiți
mă opresc să respir și să beau apă rece
și să râd pe furiș și să dorm până-mi trece
dar pietrele cum se zice rămân
…și iar ne plimbăm prin orașul cu ochi
iată casa albastră străduța îngustă
cineva s-a oprit o femeie în fustă
se ridică pe vârfuri privește de sus
ca un pescăruș care tocmai s-a dus
Maria Livia Ognean (Mary) a fost aleasă Femeia Anului 2015 în Sibiu
Sper ca simpaticii cititori ai acestui blog să se bucure alături de mine: fosta mea colegă de liceu, Mary (Maria Livia Ognean) a fost aleasă Femeia Anului 2015 în Sibiu, întrecând-o, de exemplu, pe doamna Carmen Iohannis, soția președintelui, nominalizată și ea, alături de alte doamne de ispravă.
Maria Livia Ognean, medic neunatolog la Sibiu. Sursa: Facebook
Jucam Prinsa în aproape fiecare pauză. Eram într-a cincea, perioada băieți contra fete. Mary era foarte agilă. Băiețoasă. Blondă. Râdeam împreună. O zbugheam. Era bună la mate, la română, la franceză, la botanică, la sport. Apoi la fizică, la anatomie, la chimie, la engleză. În orele de după ore, seara, când profa de filozofie ne chema în clasă la lăsarea serii și, aproape clandestin, scotea dintr-o sacoșă un pick-up adus de acasă și ne punea să ascultăm Beethoven, Rahmaninov, Schubert, Ceaikovski, Vivaldi și ce mai reușea să adune (întâlniri care, printr-a doișpea, se mutau la dânsa acasă). Mă bucur că, gândindu-mă azi la Mary, am rememorat această amintire despre diriga. Era de gașcă. Şi ea și noi.
Infograf – semimaratonul inteligent și generos de la Sibiu (ediția 2014). Sursa: maratonsb.ro
Am mulți prieteni care aleargă. Unii m-au surprins, pentru că în anii de liceu le alerga mai mult mintea decât o făceau picioarele. M-au surprins, însă foarte puțin. Cei care aleargă azi din picioare, deși au trecut de 45 de ani, dovedesc că încă le aleargă mintea. Că, adică, sunt oameni faini și deștepți. Am și prieteni mai tineri care aleargă, dar am vrut să îmi scot pălăria, în debutul acestor rânduri, în fața celor de vârsta mea. Cred că atunci când ai în palmares un maraton sau un semimaraton te simți bine. Eu nu mă pot lăuda cu asta, dar mă pot bucura pentru cei care au această izbândă. Mă refer în primul rând, desigur, la cei care se antrenează printre picături mai mari sau mai mici, oameni cu ocupații serioase, cu poziții importante în societate, prin țară sau prin alte țări.
Foto: Serban Stoica
P.S. Click pe foto pentru imagine mărită!
Bătrânul meu amic Peter a făcut la Sibiu o fotografie care mi-a plăcut. Mă rog, fotografia nu-i neapărat senzatională, dar a surprins o poveste. (Peter e omul cu titlurile 😉 ). Iaca:
E amuzant, recunoasteti! Dar mai amuzantă e povestea pe care am aflat-o adineauri. Vă las s-o cititi.
Călin Hera. PA-uri şi mirări 