«   |   »

Nețărmurita dragoste a domnului Vicențiu Sisif

În fiecare dimineață își zicea că azi va fi mai bine și pleca așa, optimist, de acasă. Își vedea de treabă, mânca un sandwich la prânz, venea acasă, mai așeza un scaun, mai ștergea praful, uda florile, pregătea cina și aștepta cu încredere. Se făcea seară, lasă-mă acum, sunt obosită, mă doare capul, dă-te mai încolo că n-am loc, iar dimineață, în timp ce-i pregătea cafeaua, se gândea că azi va fi mai bine, n-are cum să nu.

Posted on 06/01/2016 at 08:00 in PA/Proză Arhiscurtă   |  Flux RSS |   Răspunde   |   Trackback URL

Etichete:

4 Responses to “Nețărmurita dragoste a domnului Vicențiu Sisif”

    
  1. Avatarul lui snm
    Narcisa - Maria
    06/01/2016 la 11:19

    Întotdeauna poate fi mai bine, nu-i așa că nu?

    Apreciază

    Răspunde
  2. Avatarul lui Gigi Țepuș
    Gigi Țepuș
    06/01/2016 la 15:23

    hmmmm ….. speranța moare ultima, nu?
    un cârcotaș ar completa: dar moare și ea! 🙂

    Apreciază

    Răspunde

Trackbacks

    

Răspunde-i lui Gigi Țepuș Anulează răspunsul