Când la recurs mă cheamă amintiri. Shakespeare (Sonet XXX)

William Shakespeare

William Shakespeare

Prietenul Laurean mi-a trimis un nou sonet shakesperian, al XXX-lea, pe care l-a tradus. Mă bucur să vi-l arăt, mai întâi în original, apoi în traducerea lui.

SHAKESPEARE – Sonet XXX
 
When to the sessions of sweet silent thought
I summon up remembrance of things past,
I sigh the lack of many a thing I sought,
And with old woes new wail my dear time’s waste:

Then can I drown an eye, unused to flow,
For precious friends hid in death’s dateless night,
And weep afresh love’s long since cancelled woe,
And moan the expense of many a vanished sight:

Then can I grieve at grievances foregone,
And heavily from woe to woe tell o’er
The sad account of fore-bemoaned moan,
Which I new pay as if not paid before.

   But if the while I think on thee, dear friend,
   All losses are restor’d and sorrows end.
 
*
* *

Când la recurs mă cheamă amintiri,

În căutarea timpului pierdut,
Suspin după mai multe neîmpliniri,
Prezentul scump îl cheltui pe trecut:
 
Cât să îneci un ochi neînvățat,
Pentru cei dragi, de noapte înghiţiţi,
Deschizi iar răni care au sângerat,
Câţi dispăruţi atâţia sunt jeliţi.
 
Mâhnesc prezent trecutele mâhniri,
Din greu, of cu alt of agonisit,
E contul încărcat de tânguiri,
Plătind acum de parcă n-am plătit.
 
Însă gândind la tine, drag al meu,
Primesc ramburs şi uit orice rateu.

One Trackback to “Când la recurs mă cheamă amintiri. Shakespeare (Sonet XXX)”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: