Nu credeam să văd vreodată așa ceva: pe o ploaie câinească, măruntă, temeinică, podul de la intrarea în Castel plin ochi de oameni, care așteaptă cuminți să dea 35 de lei ca să viziteze. Asta mi-a povestit un amic din Hunedoara, referitor la ziua de 1 Mai. A fost un record de vizitatori. Lucrurile nu s-au oprit aici. A urmat Noaptea Muzeelor, când Castelul a fost vizitat de 6.000 de oameni! Peste 600 de oameni pe oră, adică mai bine de 10 oameni pe minut. La fiecare cinci secunde, cineva a intrat pe poarta Castelului. Nu știu cum vedeți voi, dar asta mie îmi arată un interes incredibil!
Ce-i mâna pe ei în luptă? Probabil că și gratuitatea. Cu siguranță, și oferta descrisă de Costin Tinca, directorul Castelului Corvinilor din Hunedoara: „La fiecare două ore vizitatorii au avut parte de spectacole de lumini şi muzică, iar între ele cavalerii s-au luptat pentru domniţe. Vizitatorii au urmărit şi o lecţie de istorie pe viu, povestea domniţei Cristina înmormîntată în castel, pusă în scenă de Ordinul cavalerilor de Hunedoara.” Și încă ceva: un fel de nevoie de a fi împreună. Ca la biserică. Nu snobism. Ci nevoia de a-și exprima apartenența la o comunitate. Părerea mea. De reținut!
Călin Hera. PA-uri şi mirări 
Lasă un răspuns