Curcubeul de acasă

Casa acoperită de curcubeu, Hunedoara. Foto: Călin Hera (aug 2011)

Am fotografiat un curcubeu. Plouase, apoi a ieşit soarele şi am ştiut că el, curcubeul, va fi acolo. Se termina undeva pe deal, deasupra Pădurii Chizid. Hai să mergem la capătul lui, mi-au zis copiii, inocent. E mai sigur să-l fotografiem, am răspuns, ca un bătrân care nu mai ştie să viseze.

UPDATE. Fiica mea a ţinut să pună şi ea pe blog o fotografie de la curcubeu. Ceea ce am făcut.

13 Responses to “Curcubeul de acasă”

  1. Avatarul lui injineru'

    foarte frumos curcubeu călin:) iar când sunt două deja e nebunie:)
    siguranţa asta matură ne dă peste cap visele, ai grijă:)

    Apreciază

  2. Avatarul lui CalinH

    Ştiu. Un semn bun e că ştiu asta şi-mi dau seama. Atunci când nu mai realizezi că, abia atunci eşti bătrân. Cred.

    Apreciază

  3. Avatarul lui Theodor
  4. Avatarul lui mariapopart

    Numai o minte de copil ar avea initiativa sa caute capatul curcubeului… 🙂 Dar, noi nu mai suntem copii si de aceea preferam calea cea mai simpla. Ma bucur ca ai ales asa. Ne-ai putut incanta si pe noi cu o imagine de vis.

    Apreciază

  5. Avatarul lui Necunoscut

    chiar daca nu mai mergem sa cautam capatul curcubeului, stim ca mai frumoase ca la Hunedoara… mai rar!…

    Apreciază

  6. Avatarul lui DianaEmma

    De când nu am prins un curcubeu…

    Apreciază

Trackbacks

Lasă un comentariu