Mai sunt câteva ore. Vreo patru. Dl. Lică se bărbiereşte atent. Aruncă after shave pe obraji. Cunoaşteţi ritualul. Nu ştiu cum, dar deja îşi leagă şireturile la pantofi. Apoi îşi leagă cravata. E aceeaşi cravată roz folosită data trecută. Superstiţie? Sau n-a găsit alta potrivită. Niciodată nu vom afla, pentru că domnului Lică nu-i place să vorbească despre asta. Cravata e un subiect tabu. Nu mă întrebaţi de ce, nu ştiu nici eu. Ideea asta mi-a venit abia acum şi n-am apucat să mă gândsc la ea. Trec la alta: dl. Lică împachetează frumos o călimară, verifică stiloul, îşi mai aranjează o şuviţă rebelă (sic) şi iese din casă.
Ziarul de dimineaţă rămâne pe canapea, deschis la pagina 17. Un articolaş e încercuit cu markerul.
Vă aştept la Uniunea Scriitorilor, Bucureşti, Calrea Victoriei 115. În principiu, de la orele 13.00. Dar eu voi fi acolo şi mai devreme şi mai târziu.
P.S. Vă mulţumesc tuturor celor care aţi anunţat evenimentul şi, anticipat, tuturor celor care vor veni la Oglinzi.
Călin Hera. PA-uri şi mirări 