Bărbaţii pur şi simplu nu înţeleg nimic
Lansare, comenzi ş.a.m.d., aici. | Lance la Să mori ucis de tocul unei… |
 | Kornnn13 la Ilarion și conexiunea parasoci… |
 | Ilarion și conexiune… la Dialogurile ilarionice |
| Ilarion și conexiune… la Dl. Lică şi dl. Smart TV |
Prietenul meu Laurean are numeroase calități. Printre ele se află și o slăbiciune frumoasă: aceea că traduce sonete shakespeariene. Mi-a încredințat câteva, vi le încredințez la rându-mi, cu rugămintea să le comentați. Vă mulțumesc.
SHAKESPEARE – Sonet XXXVI
Let me confess that we two must be twain,
Although our undivided loves are one:
So shall those blots that do with me remain,
Without thy help, by me be borne alone.
Felicitare de Crăciun. Ecologică. Făcută de Calin Hera, cu o fotografie de Remus Suciu
Am primit de la MiculPrint:
Ananas si ciocolata chinezeasca
Era in februarie ’89. Copilul se juca pe covor.
– Uite mama, am facut o gradina cu pomi, totul automat. Apesi pe buton si pomii fac ciocolata chinezeasca si ananas adevarat.
Dupa o serie de apasari, taraituri si bocaneli, se intampla: pomii faceau ananas si ciocolata chinezeasca.
Deodata zgomotele au incetat si copilul a devenit serios.
– Mama, eu cred ca ananasul e asa bun fiindca nu se gaseste!
Caut copii cu minte. Mai precis, caut povești despre copii cu minte. Pentru că-mi plac și pentru că acum e momentul. Și fiindcă m-am obișnuit, de ani buni, să le public. Se pare că blogul meu nu mai e ce-a fost, deh!, și că nu-i suficient să caut doar folosind-ul pe el, sireacul. (CITIȚI aici ce-am adunat.)
Așa că dau sfară-n țară: scrieți un text (dacă are 500 de semne e cu atât mai bine, înseamnă că n-am uitat plăcerea de a scrie Proză Arhiscurtă!) despre un copil cu minte, publicați-l pe blogul vostru și rugați alți cinci-zece prieteni de blogosferă să facă la fel. Aceia care aveți fotografii ale unor copii cu minte, folosiți-le! Hai să dăm roată blogosferei, să învățăm de la copiii cu minte ce e cu viața asta, ce contează și să ne bucurăm, împreună cu ei, că vine Moș Crăciun.
Am primit de la LePetitPrince un text de aproximativ 500 de semne (cum altfel?) despre un copil cu minte. Mã bucur sã vi-l arãt:
Copil cu minte
– Mama, de ce nu am gasit niciodata in ghete o nuielusa?
– Probabil pentru ca Mos Nicolae crede ca esti un copil cuminte.
– Si… sunt?, intreba copilul cu un glas in care se putea deslusi o oarecare teama de raspuns ( stia el ce stia!).
Dupa o scurta ezitare, mama raspunse cu siguranta:
– Esti un copil cu minte!
De aceeasi parere trebuie ca era si Mosul de vreme ce an de an il trecea pe lista copiilor cuminti si ii aducea dulciuri si jucarii.
Un foarte serios domn îşi plimbă fiica, o foarte năzdrăvană domnişoară de cinci ani jumate, prin centrul vechi al oraşului. Cei doi discută una-alta. Bărbatului îi place s-o provoace pe fată, să-i pună mintea la lucru. Deseori se amuză în sinea lui şi-i vine să-şi ia odrasla în braţe, s-o pupe, să le strige tuturor că aia-i fiică-sa. Alteori, la fel de des, rămâne fără replică.
Ca acum, când fata îi zice că vrea să facă o scenetă cu Cenuşăreasa, dar are o dilemă:
– Tati, ce pantof şi-a pierdut, stângul sau dreptul?
Cascada la Stâna de Râu, munții Retezat. Foto: Remus Suciu
La fel, altfel
Acelaşi parc, altă zi, aceeaşi.
Intrăm în detalii.
A îngheţat Trinkbachul.
Apar ochi, cozi, gheare.
Îmi plac aceste versuri (și fotografiile care le însoțesc). Se află pe blogul Veronicăi Niculescu, o veche prietenă,
Încet, dar sigur: vă prezint, mai jos, clasamentul etapei Inelul de logodnă din cadrul concursului de proză arhiscurtă Codul Bunelor Mamifere. O precizare: PA-ul de pe locul I a obținut una dintre cele mai răsunătoare victorii de etapă.
O informație* importantă pentru cei care își mai amintesc de concursul Codul Bunelor Mamifere : avem clasamentul etapei Despre dreptul de a te numi:
Clasament de etapă
1. ”Drepturi”
2. Despre dreptul de a te numi: Nimeni!
3. Albă ca zăpada
4. Ştrengarul fără nume
5. Un nume care ma reprezinta
6. Rabuni cheamă pe nume
7. Poem everybody cu CD
Urmează clasamentul general după trei etape.
* Informația e la fel de importantă și pentru ceilalți, întrucât poate juca rol de aducere aminte, respectiv aducere la cunoștință
Captură de pe blogul lui Alex Mazilu, alexmazilu.ro
Alex Mazilu abordează un subiect drag mie, întrebând simplu: de când n-aţi mai pus mâna pe o fotografie pe hârtie? Şi tot el răspunde: pe vremuri se spunea că fotografia fură sufletul. Ce se poate spune, azi, despre calculator?
Deci, informaţia e corectă. Ceea ce mă uimeşte e faptul că, via facebook, aşa multă lume, prieteni ştiuţi sau neştiuţi, mi-au urat la mulţi ani! (unii, încă de alaltăieri!). Le mulţumesc tuturor şi, dacă ar fi să ciocnesc câte un pahar cu fiecare, m-aă face, cum se zice, mangă. Rău de tot! Şi, când m-aş trezi, ar trebui s-o iau de la capăt. Şi tot aşa, cine ştie câte săptămâni (e drept, nici nu-s prea rezistent la băutură, dar orişicât).
Altceva voiam să spun. Era ceva despre perversitatea facebook, atotprezenţa şamd. Şi, mai ales, era despre un Mulţumesc onest şi o închinare în faţa voastră.
E incredibil cum, uneori, evenimentele se rostogolesc mai frenetic decât te-ai fi aşteptat. Concursul Codul Bunelor Mamifere trebuia să fie o sărbătoare. Îmi cer scuze pentru tărăgănări şi vă mulţumesc frumos tuturor celor care aţi făcut tot ce v-a stat în putinţă ca aşa să fie. De data asta, codaşul am fost eu. Îmi promit să aduc cât mai curând clasamentele la zi şi mă oblig să mai organizez cel puţin încă o etapă înainte de a pune punct concursului.
Juriul a analizat PA-urile etapei a doua (vezi textele aici) a concursului de proză arhiscurtă Codul Bunelor Mamifere şi, pe baza voturilor, a rezultat:
Clasamentul etapei Jos cu bigamia!
1. Mă mărit mult 14/5
2. Dl. Tilică şi bigamia 13/5
3. Frustrarea 8/4
4. Secundă de arc. Jos cu bigamia! 6/5
5. „Sfântul” 3/3
6. Le iubea pe amândouă 3/2
7. Bigamia salvează România 2/2
8. Inuitilitatea Art. 273 din Noul Cod Civil 1/1
Oameni buni,
Am primit de la Pahico rezultatul votului pentru etapa 1 a concursului de proză arhiscurtă Codul Bunelor Mamifere (CBM). Mă grăbesc să vi-l comunic (deja a trecut multicel, lucru pentru care îmi cer scuze).
Cascada Stâna de Râu, din Munţii Retezat. Foto: Remus Suciu
Trecerea de la titlu la conţinut se face simplu, natural, firesc. Căci despre asta va fi noul concurs de proză arhiscurtă. Pe arhiscurt: voi propune, la începutul fiecărei etape, câte un articol din Noul Cod Civil şi vă voi ruga să imaginaţi poveşti pornind de la textele cu pricina. Desigur, voi alege texte cu încărcătură filosofică de-a dreptul, texte care se pretează. NCC e doldora ;).
Vom împuşca astfel mai mulţi iepuri (nicio legătură cu mamiferele din titlu!): ne distrăm şi învăţăm lucruri noi :D. Eu zic că va fi fain, va fi un adevărat joc online creativ (pentru oameni cu carte).
Mai jos, regulamentul concursului:
Un fel de galerie foto de la standul BMW (salonul de la Frankfurt). Captură de pe masini.ro
Oare ce înseamnă dacă visezi că, hodoronc-tronc, ai primit un BMW? Nici mai mult, nici mai puţin. Contează că maşina cu pricina nu seamănă cu nimic din ceea ce ai văzut vreodată, cu excepţia siglei binecunoscute? Sau că era albă?
Aş fi uitat această mirare (mai ales că nu-s nici pe departe fan BMW) dacă în această dimineaţă n-aş fi primit un e-mail de la masini.ro, în care mi se transmitea că BMW seria 1 a făcut senzaţie la Frankfurt şi că, acolo la ei, sunt mai multe fotografii despre (sincer să fiu, pozele nu-s prea grozave, dar am reţinut ideea).
În fine, aş fi trecut şi peste acest amănunt dacă n-aş fi descoperit, via facebook (deh!), că azi e ziua unui prieten cu care m-am întâlnit de câteva ori pe viu şi aproape zilnic pe virtual şi care e, de mulţi ani, fan BMW (îi spun la mulţi ani şi pe această cale). Se-nchide cercul aşa? E atât de simplu?
Călin Hera. PA-uri şi mirări 