„Aceasta este ziua facuta de Dumnezeu, sa ne veselim si sa ne bucuräm in El“
(Biblia, Ps. 118,24)
„Un cuplu varstnic a fost intrebat odata de un reporter: “Sunteti casatoriti de 60 de ani. Care este secretul armoniei in casnicia dumneavoastra?” Sotul, luand cu tandrete mana sotiei, incepu sa povesteasca: “Totul a incaput in timpul voiajului de nunta. Calaream spre cascada Niagara, cand catarul sotiei s-a impiedicat. In ultima clipa ea a reusit sa se redreseze in sea si am auzit-o murmurand: “Unu”.
Dupa o vreme catarul s-a impleticit din nou, sotia a reusit sa evite prabusirea in abis si a murmurat: ”Doi”.
Ei, cum era de asteptat, catarul s-a impiedicat din nou, sotia cu mare greutate a reusit sa se mentina calare, dupa care a descalecat, si rostind cu voce tare:”Trei”, a scos din rucsac un pistol si a impuscat animalul periculos.
Bineinteles ca mi-am exprimat indignarea fata de asa fapta, la care sotia mea s-a uitat lung la mine si a zis incetisor: “Unu”…
In ziua nuntii, toti mirii sunt fericiti; zilele ce urmeaza sunt cele care aduc problemele.
Cand mirajul acestei zile se destrama incepe cotidianul in doi.
Exista multe clisee care pretind sa descrie casnicia. Unii zic: “Mariajul este ca un restaurant: Iei acum ce te ademeneste si platesti mai tarziu”. Sau: „Mariajul este o aventura – e ca sic and ai merge la razboi“. Altii gandesc ceva mai serios: “Este o actiune cu sanse 50-50. In casnicie trebuie sa faci compromisuri”.
Îmi doresc ca motto-ul cununiei voastre sa fie utimlu verset din 1 Corinteni, cap.13.
În cuvantul lui Dumnezeu – Biblia – gasim acest capitol deosebit, care descrie nepretuita iubire a lui Dumnezeu pentru noi oamenii. Chiar si ateii atribuie acestei “cantari a cantarilor” un rang de frunte in literatura mondiala. (A se citi din Biblie, din prima epistola a lui Pavel catre Corinteni, capitolul 13 – ultimul verset suna ca sens in felul urmator: Din cele ce raman in eternitate sunt acestea trei: credinta, speranta si dragostea. Dragostea este cea mai de preţ dintre toate.”
Candva toate vor trece – credinta, nadejdea si dragostea raman in veci. Acestea trei nu vor pieri, dar cea mai de valoare este dragostea.
Exista evenimente care pot schimba cursul unei vieti intr-o fractiune de secunda. De aceea ne punem pe buna dreptate intrebarea: Ce anume are cu adevarat valoare in viata mea? Si aceasta, cu atat mai mult, cu cat nu suntem singuri pe drumul vietii.
Credinta, nadejdea si dragostea
Toate lucururile bune sunt trei, spune un proverb, si mi se pare ca se portiveste foarte bine cu motto-ul vostru. Credinta, nadejdea si dragoste sunt denumite de teologi „virtutile divine“. Astazi vreau sa va numesc cele trei secrete ale unui mariaj fericit.
Credinta, nadejdea si dragostea, asa spune Biblia, sunt cele trei care cuadevarat raman in veci, care nu se surpa si au temelie pana dincolo de aceasta viata. O viata si o casnicie marcata de aceste trei valori arecu adevarat valoare vesnica. Iata de ce consider ca ziua de azi este tocmai prilejul potrivit pentru a reflecta asupra acestor premise fundamentale. Timpul nun e permite sa analizam cu lux de amanunte fiecare aspect; pe de alta parte, ar fi in detrimental meu sa incep o disputa filozofica cu voi, care studiati filozofie. Asa ca pur si simplu fac uz de privilegiul de predicator ca sa va impartasesc cateva ganduri.
I. Credinta
In Biblie termenul de “credinta” descrie o incredere nelimitata si neconditionata. In relatia cu Dumnezeu aceasta este baza de comunicare, si exact asa dorste si Dumnezeu sa punem baza intr-o casnicie: sa credem unul pe celalalt, san e incredem unul in celalalt fara rezerve.
Promisiunea pe care vi-o veti face astazi este expresia ujnei decizii mature, decizia pe care a-ti luat-o de a va increde neconditionat intr-un om pe care l-ati cunoscut, care are si parti mai putin laudabile, si caruia totusi ii spuneti astazi: “Te cred, si ma incred in tine! Tin la tine orice ar veni, stau langa tine si iti voi tine credinta pana la sfarsit. Chiar daca, intr-o zi, vei face sau spune ceva ciudat, voi crede ca ai intentii bune si ca o vom scoate cu bine la capat”. Asta inseamna credinta.
Daca dispare credinta in sot, in sotie, daca este distrusa increderea, cu siguranta ca si casnicia nu va dainui. Astazi voi va promiteti: “Ma incred in tine, orice ar fi” – iata un fundament solid pentru casa voastra.
II. Nadejdea (speranta)
Un capitan de marina a fost intrebat odata pe ce isi intemeiaza credinta in Dumnezeu, pe care nu l-a vazut niciodata. Capitanul raspunse: “Intr-o nopte bantuita de furtuna, daca ati gasi un mal salvator, ce sens ar avea sa aruncati ancora intr-un fund de mare pe care nu l-ati vazut niciodata si nici n-o sa-l vedeti vreodata?” “Oh”, zise celalalt, “ar avea mare sens, daca ar fi la dispozitie un atlas maritim bun!” “Exact!” raspunse capitanul. “Cine are o harta buna, are tot dreptul sa spere in salvare! Harta care ma conduce cu siguranta la tel prin furtunile vietii este pentru mine Biblia!”
Ca simbol al ancorei pentru viata voastra vreau sa va daruiesc o Biblie.
Ea sa va fie indrumator, sa va arate unde puteti ancora, unde puteti gasi liniste, atat fiecare in parte cat si impreuna. Va doresc ca Biblia sa va mentina uniti, sa va conduca si sa va insoteasca. Simbolul crestin pentru nadejde este ancora. Biblia ne spune in Evrei 6,9 ca speranta este o ancora in lumea cealalta. Speranta crestineasca ne indreptateste sa aruncam ancora intr-o lume pe care inca nu o vedem, dar pe care Biblia ne-o descrie. Aruncand aceasta ancora gasim portul care nu se cutremura, care ne tine si in furtuna mortii. Aceasta speranta, aceasta privire in viitor, este de asemenea un fundament pentru o casnicie!
Fie ca intreaga voastra viata sa fie purtata de o speranta dincolo de cercul stramt al existentei pamantesti. Fie ca sa puteti spera si pentru altii, sa puteti fi prezenti si pentru altii si sa gasiti sis a realizati visele, mai bine zis voia lui Dumnezeu pentru viata voastra!
Fie ca El sa va daruiasca o viata implinita si o casnicie implinita, umplandu-vca inimile de iubire!
Si astfel am ajuns la al treilea fundament al unei casnicii fericite.
III Dragostea
Daca veti citi in Biblia voastra intregul capitol in care este scris motto-ul vostru, veti gasi o descriere detaliata a ceea ce este de fapt dragostea.
Iubirea – este dorinta fiecaruia dintre noi.
Iubirea – este pur si simplu elixirul pentru viata noastra.
Toti dorim sa fim iubiti. Oameni lipsiti de iubire se ofilesc, intocmai ca o floare careia I se ia apa si lumina. Asa si noi. Iubiti fiind, inflorim.
Iubirea este cu adevarat mai mult decat nuami un sentiment, o simtire. Sentimentul se mentine cateva zile, saptamani sau chiar luni. Dar ca sa poti tine promisiunea unei fidelitati pana la moarte e nevoie de o iubire cum o descrie Biblia, o iubire plina de daruire, generozitate si intentia de a ierta.Aceasta nu inseamna sa inghiti orice, ci tocmai sa poti sa fii sincer sis a exprimi fata de celalalt si ceea ce nu este in ordine, stiind ca si in aceasta situatie problematica puteti si vreti sa va stati alaturi, fara doar si poate.
Dumnezeu insusi este aceasta iubire intruchipata. Tatal, Fiul si Duhul Sfant sunt uniti in iubire eternal si aceasta iubire Dumnezeu vrea sa o daruiasca si oamenilor, vrea sa o daruiasca si in casnicia voastra. Vrea sa va copleseasca cu aceasta iubire care nu face reprosuri si care mereu este gata de iertare.
A iubi inseamna a tinde spre ceea ce este de folos partenerului meu. Adevarata iubire inseamna a se darui pe sine. Daca astazi va declarati dragostea, declarati ca veti sta alaturi de sot/sotie in fidelitate, in zile bune si rele, atat cat veti trai. In fond, declarati: “Pentru ca accept declaratia ta de dragoste, ma voi deschide tie cu totul- cu trup si suflet. Acum ca suntem casatoriti, vei fi confruntat mai deschis si cu slabiciunile mele, dar am increderea ca asa cum tu mi te daruiesti, ma vei iubi la fel de mult”.
Dar de unde sa luam aceasta iubire? Este posibil sa iubim cu devotament? Este posibil numai daca suntem iubiti la randul nostrum. Daca avem in noi un “rezervor” de iubire.
Capacitatea de a iubi vine de la Dumnezeu insusi. El v-a primit cu drag, el va iubeste. Numai El poate satsface pe deplin cele mai adanci cerinte, astfel ca sa fiti liberi unul penru celalalt. Dragostea cu care Dumnezeu va iubeste nu este doar un sentiment; El a platit un prêt foarte mare. De aceea a scris Apostolul Ioan: “Lucrul cel mai minunat al iubirii lui Dumnezeu : nu noi l-am iubit pe Dumnezeu, ci El ne-a iubit mai intai. El l-a trimis pe singurul sau Fiu, pentru ca prin moartea Sa sa savarseasca rascumpararea pentru pacatele noastre” ( 1. Ioan 4,10)
Luati foarte in serios aceasta dragoste si incredintati-va intru totul acestui Dumnezeu! Pretutindeni in Biblie suntem incurajati sa traim acest fel de iubire:
“Barbatilor, iubiti-va nevestele asa cum Hristos a iubit Biserica, dandu-si viata pentru ea” (Efeseni 5,25)
“Astfel si barbatii sa-si iubeasca nevestele ca pe propriul trup. Caci un barbat care isi iubeste sotia, se iubeste pe sine insusi” (Efeseni 5,28).
Dragostea sa nu fie numai vorbe de miere, ci sa fie trainica, asa cum zice Biblia: ”Iubitii mei, dragostea noastra sa nu fie doar vorbe frumoase, ci sa se dovedeasca prin fapte care corespund adevarului: iubirii ce ne-a daruit-o Dumnezeu” (1.Ioan 3,18)
In relatia voastra sa nu predomine intrebarea: Cum profit de partenerul meu? Să nu vă întrebaţi ce vă aduce celălalt. Nu vă întrebaţi la ce vă foloseşte.
O astfel de atitudine are ca urmare o enorma presiune asupra partenerului, care trebuie sa –si jsutifice existenta prin a-mi implini tot felul de dorinte si mofturi, iar daca nu o face, ma sesisez prin bosumflare,acuzatii si pedepse subtile. Incep sa ma plang si decide sa-mi educ partenerul, sa-l (de)formez dupa gustul meu – un experiment sortit esecului. Rar gasim ceva mai nociv penrtu o casnicie decat aceasta pretentie egoista si nefericitul imbold de a-l educa pe celalalt. Cateva exemple din practica: felul in care face patul, in care isi aseaza (sau nu) hainele in dulap, maltratarea pastei de dinti etc. Judecat bine daca se merita sa va suparati pentru astfel de fleacuri.
Dumnezeu are cu totul alta imagine despre viata in doi. Sa ne concentram asadar asupra celuilalt – nu asupra a ceea ce ar putea sa-mi foloseasca, ci asupra aceea ce as putea eu sa fac pentru el/ea.
In aceasta zi nu-ti “iei” tu, bărbatul, femeia de soţie, nici tu, femeia, nu-ti “iei” bărbatul de soţ..
In aceasta zi, vă dăruiţi, unul altuia, cu trup si suflet, cu tot ce aveţi. Asa si-a imaginat Biblia casnicia si dragostea conjugala, cum se poate citi. Aveti privilegiul sa luati din mana lui Dumnezeu pe omul cu care veti petrece viata, ca pe un cadou de mare prêt, pentru care sa fiti mereu multumitori.
Isus a formulat un principiu care se poate aplica foarte bine si in casnicie. Sensul este: “A da este mai fericit decat a lua!”
Veti vedea ce belsug de binecuvantari veti avea daca rezolvati problemele vietii dupa sfatul lui Dumnezeu. El este singura garantie pentru reusita si desavarsirea iubirii voastre.
Si daca, in urmatorii 60 de ani, veti ajunge uneori in situatii in care ati prefera sa-I puneti celuilalt pistolul pe piept sis a ziceti “Unu…”, amintiti-va motto-ul cununiei si rugati-l pe Dumnezeu sa va reumple cu credinta, nadejde si dragoste, ca sa va puteti regasi.
Dumnezeu sa va binecuvinteze. Si sa nu va ramaneti datori cu nimic decat cu datoria pe care nu o puteti nicicand plati pe deplin: Datoria de a va iubi.”
NOTĂ. Acesta a fost discursul rostit de unchiul meu la o nuntă la care îmi pare foarte rău că n-am putut să ajung, nunta scumpului meu verisor, Arthur.
0.000000
0.000000
Călin Hera. PA-uri şi mirări 
