În acea după-amiază, domnul Lică era supărat. Era o supărare din acelea care nu te îndeamnă să bei bere, care nu-ţi fac chef să bei nimic. Prietenii domnului Lică i-au respectat supărarea şi, în seara aceea, n-a băut niciunul nimic. Patronul terasei de lângă Fabrica de Ace s-a mirat. Apoi s-a înfuriat niţel. Pentru că, în seara aceea, n-a venit nimeni să bea. E drept, după dărâmarea Fabricii de Ace, erau mai puţini cei care se cinsteau sub umbrelele lui, acum decolorate.
– La ce bun să mai cumpăr alte umbrele?, şi-a zis.
Atunci a luat marea hotărâre. A închis terasa, a concediat barmanul şi cele două ospătăriţe, şi s-a mutat la ţară.
De supărare, una dintre ospătăriţe a făcut chiuretaj. Se încurcase cu barmanul, dar acum, observând că-i naşpa fără slujbă, nu mai avea chef de familie. Au anunţat dezvoltatorul imobiliar că nu mai achiziţionează apartamentul cu două camere.
L-au prins pe individ într-o pasă proastă. Omul i-a înjurat. A zis că-şi bagă picioarele. Oricum, muncitorii furau în draci materiale de construcţie.
– Am muncit destul, am câştigat ce-mi trebuie, gata, plec să mă distrez. Dacă nu acum, atunci când?, a zis, şi a plecat într-un concediu mai lung, suspendând lucrările.
Blocul a rămas neterminat, şantierul în paragină şi muncitorii pe drumuri, ceea ce a dus inclusiv la închiderea altor trei cârciumi de lângă Fabrică de Ace.
Acum, domnul Lica ar bea o bere, dar n-are unde. Şi nici pensia nu-i mai ajunge pentru toate berile pe care le-ar bea.
Berea domnului Lică
Altă fotografie pentru blog. Foto: Sorin Stanciu
Sorin Stanciu mi-a trimis o nouă fotografie. Presupun că e făcută în Arad.
„Uite o alta fotografie pentru blog”. Asta e tot ce mi-a spus. Asadar, uite!
Această fotografie are un titlu: „Ocupat”. Foto: Sorin Stanciu
Mandela
Aveam o pisică neagră. Mandela. Pisică de bloc. Curăţică. Felină. Într-o zi, am găsit-o dezmierdând rămăşiţele unei vrăbii rătăcite fatal în balcon.
Mai puternică e altă amintire: seara când s-a făcut domnişoară şi când era evident că îşi dorea să devină doamnă. În părculeţ se pornise o hârjoneală drăcească. Cum s-o laşi afară, cu derbedeii?
Am rezolvat-o cu nişte beţişoare de urechi. Atunci m-a zgâriat întâia şi ultima oară. Spre dimineaţă s-a liniştit. În seara următoare n-am mai găsit-o. Sper, doar, că a căzut în picioare. Locuiam, totuşi, la etajul patru.
Decalogul înflăcărărilor
1 Patriotismul e poem, dar sună fals în ode
2 Patriotismul e inteligent, dar dă bine la prostime
3 Patriotismul e contemplativ, dar provoacă acţiuni bizare
4 Patriotismul hrăneşte, dar nu dă mâncare
5 Patriotismul te încredinţează, dar nu e sigur cui
6 Patriotismul se poate regenera, dar nu la nesfârşit
7 Patriotismul cere, dar nu imploră
8 Patriotismul exaltă, dar nu exultă neapărat
9 Patriotismul îi animă pe microbişti, dar nu joacă fotbal
10 Animă şi nemicrobistii, dar ei nu se pun
Crapă piatra-n PAtru. Etapă nouă
zeii, la team-building. jocul de-a crapatura cenusie (Autor ?)
zeul cel mare, albastru, arunca fulgerele din miscarea pletelor in mari si oceane. din crapaturi ies insule care se raspandesc rapid, crescand pamantul si piatra in mare.
zeul rosu arunca sageti pe insule si acolo unde cad, pamantul crapa si izbucnesc rauri de lava, apoi munti.
zeul verde arunca sageti-seminte si creste padurea pe coamele muntilor vulcanici.
zeul alb si cel negru isi arunca sageti intre ei. din picaturile lor de sange ies oamenii care se raspandesc ca furnicile prin padure.
in final, ultima sageata trece prin mintea fiecaruia, deschizand crapatura cenusie dintre emisferele cerebrale.
Pe cord deschis (Autor ?)
Într-o zi, din prea multă iubire, ai scos sufletul din mine şi l-ai pus pe-al tău în locul lui. De atunci, mă doare într-una când plângi sau doar ţi-e rău. Operaţia e fin lucrată, la suprafaţă n-a mai rămas nici urmă, nici cel mai mic semn. Dar înăuntru e mult zgomot şi furtună şi frica ta de a nu fi devorat.Când o să vrei să mai loveşti din patimă şi iubire multă, te rog ai grija, fiindcă te va durea mai mult pe tine.
Mirela (Autor ?)
Mirela e o fată tare simpatică, veselă și inimoasă.. Are și un mic defect – e puțin văzduhistă. Nu știți ce-i aia? Să vă zic. Acum vreo 2 zile un amic de-al nostru se plimba prin curtea proprie citind o carte. Cufundat în lectură, a uitat de jumătatea de groapă săpată pentru fosa septică. A căzut în ea și și-a rupt un picior! Ieri l-am vizitat în spital un grup mai mare, printre care și Mirela.
L-am întrebat de sănătate, cum se simte, dacă îl putem ajuta cu ceva. Întrebări normale într-o situație de genul ăsta. Mirela nu zicea nimic, deși se vedea că o neliniștește ceva. Într-un final își ia inima-n dinți și întreabă pe nefericitul nostru amic:
– Auzi, dar ce carte citeai?
Bentiţa (Autor ?)
În liceu eram obligaţi să purtăm bentiţă pe cap fetele şi şapcă băieţii iar eu am intrat într-o zi în şcoală fără bentiţă.Directorul m-a luat imediat în primire: „Ştii sau nu că bentiţa este obligatorie ?” Eu am răspuns: „un lucru precum bentiţa nu poate fi obligatoriu. Cum să fii obligat să pui ceva pe cap ?” Directorul surâse încurcat: „Tu fată eşti tare încăpăţânată. O să ai necazuri şi n-o să te „încadrezi” nicăieri. „Foarte bine” – i-am răspuns – „mai bine să nu-mi găsesc locul decât să fiu o tâmpită şi să mă „încadrez” oriunde.Dacă a purta sau nu bentiţă are vreo legătură cu inteligenţa, eu prefer să nu risc.Capul e obligatoriu nu şapca sau bentiţa. Eu am venit la şcoală cu capul, dar poate dumneavoastra aţi venit numai cu sapca.”
Bilete la U2 (Autor ?)
Scrisesem un text despre un neica-nimeni de cartier care enerva pe toată lumea cu mintea lui îmbâcsita, cu aerul atotştiutor şi cu incredibila-i necioplire. Un dobitoc, ca să fiu concis. Într-o zi, necioplitul s-a lăudat că are pile peste tot, că rezolvă orice. Atunci, un personaj secundar l-a întreabat pe dobitoc: Da’ bilete la U2 poţi să faci rost?
Am pus textul pe blog cu un titlu gen „Bilete la U2”. De atunci, am blogul cel mai citit din ţară. Zilnic sute şi mii de naivi caută pe google bilete la U2 şi cred că le-ar putea găsi la mine.
Grijă ce-ţi doreşti (Autor ?)
Mi-am dorit să scap de şcoală. Aşa că ai mei m-au trimis la muncă. Aveam fraţi mici şi bani puţini. Mi-am dorit să devin bărbat şi m-au luat la război. Acolo am devenit bărbat de mai multe ori. După război, mi-am dorit să întâlnesc cea mai frumoasă femeie din lume. Am întâlnit-o, dar n-a avut ochi pentru mine. M-am însurat cu Ina, o fată urâţică. Mi-am dorit o viaţă liniştită cu ea. Am avut-o. Într-o casă fără copii e tare linişte.
Toate dorinţele mi s-au îndeplinit. De le-aş fi formulat mai clar…
Directorul si secretara pe mess (Autor ?)
Bombonica85: Augustus unde umbli ? Am stat toată ziua să apari. Am luat bilete la Bănică pentru diseară,chiar nu te bucuri ?
Augustuss77: Sunt soţia. Scuze. Augustus a plecat urgent în delegaţie şi a uitat laptopul acasă. Messul s-a deschis automat.
Bombonica85: Aaaa…daaa ? Păi să vedeţi doamnă, eu sunt de fapt soţul şi-am vrut să vă înştiinţez că nevasta mea e cam răcită şi de când cu porcina asta… E în pat.Sper să se descurce domn director în seara asta fără ea.
Augustuss77: Oh, regret.Şi biletele ?
Bombonica85: Ăsta e un cod între bărbaţi când vrem să ieşim şi noi la şpriţ. Dar dacă vreţi să mergeţi, eu pot să vă însoţesc, că ea facuse rezervare să meargă cu-o amică din liceu. Bărbatee…iar s-a îmbătat porcul ăla de director. Îmbracă-te şi du-o tu pe nevasta-sa la Bănică la concert. Lasă că vede el când s-o trezi, ce caimac îi pregătesc.
Romantism (autor ?)
In linistea noptii de dupa o zi fierbinte de vara se auzeau doar greierii sfaraind ca pe o plita incinsa. El si ea, asezatii unul lang altul, sprijina bolta instelata cu pupilele dilatate de intuneric. El ii povesteste despre planete si constelatii. Ea il asculta, impresionata.
– Uite, iubito, stelele sclipesc doar pentru noi. Acolo, vezi? E carul mare si dincolo carul mic. Mi-ar placea sa ne plimbam impreuna pe calea lactee.
– Si mie, iubitule! Ar fi asa minunat… mai ales cu masina! Fiindca veni vorba, ce masina ai?
Traseul painii (Autor ?)
– Crapelnita! zise si arunca pe masa o paine mare si rotunda cu un miros atat de imbietor incat privirile celor cinci copii se lipira instantaneu de ea. Nu pentru mult timp. Reprimandu-si pofta, privirile tuturor se mutara ca la un semnal spre un colt al incaperii, unde, pe un fotoliu cu marginile rupte motaia cu capul in piept un batran. Ritualul mesei impunea ca al batran sa imparta bucatele si abia apoi sa se apuce de mancat. Un bot de fetita cu ochii ce pareau mai mari din cauza fetei slabe se duse pana la el si incepu sa-l traga de maneca stinghera ca o zi de duminica. Mosul nu simtea nimic de parca isi incheiase socotelile cu lumea.
Salvarea nu intarzie sa apara odata cu vorbele aducatorului painii:
-Luati si crapati, ce va uitati ca mortu’ la lumanare? Si lua el insusi o bucata si infuleca caznindu-se sa-si aminteasca de unde spunea frate-sau , fantanarul, ca o capatase. Fantanarul, om bun, si fara copii, i-o dadu lui.
Unde dai şi unde crapă (Autor ?)
Dai de obicei mai aproape de propria înţelegere, dai subtil pentru a nu-ţi afecta propria axă pe care viaţa ţi se învîrte cu viteză constantă. Scopul ascuns al subtilei lovituri sunt semenii, cei ce nu prea înţeleg acţiunea. Aşa că finalitatea nu e la ei, ci tot la tine. Şi axa se mişcă puţin, suficient însă pentru a ţi se conturba propriul confort. De aici toate urmările, neplanificate, ce îţi schimbă viaţa.
Din jurnalul unui politist rural * (dragoselu)
In comuna noastra e liniste, oamenii-s gospodari si-si vad de lucru, n-au vreme sa fure stiuleti sau sa se omoare intre ei cu securea, asa ca eu stau toata ziulica si citesc. Ne-au dat de la centru bani de haine, da’ eu mi-am luat laptop de ei, ca vreau sa citesc pe internet. Vreau sa citesc tot internetul, asta-i ambitia mea. Dau link dupa link, navighez, cum ar veni. Uneori imi iau notite in carnetul de amenzi, am gasit atatea lucruri interesante… Uite, in dimineata asta am vazut un filmulet pe-un site despre un coleg de-al meu, sef de post undeva prin Ialomita, i-au adus in sectie o soferita beata si ala, nervos c-a gresit la solitaire din cauza spetei, i-a ars o palma dupa ceafa impricinatei. Betiva n-a gasit altceva de facut decat sa-si dea jos pantalonii si sa-i arate organului sezutul. A iesit balamuc mare, au bagat-o la ultraj, dar eu mi-am notat ceva interesant din treaba asta, ma preocupa subiectul. Femeia aia beata e incarnarea unei zicale.
*PA trimis după deadline.
Cum se aranjează mâţele. Clasamente
Avem un clasament de etapă (cred că a fost etapa cu cele mai multe PA-uri). Iată-l:
1. Mita blinda zgirie rau (eugenipi) 13v
2. Horoscop (Gabi) 7v
3. Joc de rol (Leo) 6v
4. miauuuuu (ajnanina) 5v
5-8. Avertisment (LePetitPrince), Oare am facut bine? (Cristina Airinei), Cartela (LordulJohn), Mandela (Călin) 4v
Au mai primit puncte pentru clasamentul general (adică bonus de 1p)
Mâta speriata (LePetitPrince), Mîţa (Ioan Bistriteanul), Karina (Gabi), Mmm…daaa… (cell61) si Posesia (dragoselu)
Notă.
LePetitPrince punctează în clasamentul general doar pentru „Avertisment”, iar Gabi doar pentru „Horoscop”.
A rezultat următorul
Clasament general
1. Leo 45p
2. Călin 37p
3. cell_61 33p
4. Gabi 29p
5. ajnanina 21p
6. LePetitPrince 14p
7. dragoselu 10p
8. Ioan Bistriteanul 9p
9-10. Laurean, eugenipi 8p
11. LordulJohn 6p
12. Cristina 3p
Observatie.
Practic, primele 7 locuri în clasamentul general rămân neschimbate. O concluzie? Constanta din concurs, participarea regulată constituie cheia succesului 😉
Îndemn.
Nu uitati că se află în plină desfăsurare etapa Unde dai si unde crapă.
Separarea părerilor în sat
Preferam să nu se certe, zice cheliosul lunganul. Dacă tot s-au certat, era bine să se împace, zice moşneagul. Dacă nu s-au împăcat, măcar să nu se fi despărţit, zice ţigănosul. Dacă s-au despărţit, să fi păstrat decenţa, zice ochelaristul. Dacă decenţă nu e, măcar să fie show, zice bărbosul. Dacă e show, să fie cu strigături, zice tanti Floarea. Dacă e cu strigături, să se audă hăt-departe, zice grăsanul. Dacă se aude în toată valea, măcar să vuiască, zice lunganul cheliosul. Dacă vuieşte, asta e, zice cheliosul lunganul.
Viaţă de student
“O bere, o bere
stomacul nostru cere.
Poto-ol, poto-ol;
stomacul nostru e gol!”.
Băieţii cântă ca să uite de foame şi de sete. Dar nu uită. Foamea o potolesc cu pâine uscată, muiată în uleiul care rămăsese în tigaie de la ultima porţie de cartofi prăjiţi, cea de ieri. O bucată mică de pâine uleioasă, o înghiţitură mare de apă. Reţeta asta face minuni. Dar nu e suficient.
Rezolvarea vine odată cu vecinii de la 323, atraşi de linia melodică, pasemite. “BR RC 323 1 l pt. 2 lei” scrie la ei pe uşă şi pe bileţelele care împânzesc căminul. Bere după bere după bere.
Final de etapă PApisicească
Ciudat, dar s-a mai încheiat o etapa a Concursului de PA-uri. Una fructuoasă, as mentiona. Aici găsiti PA-urile participante.
Iar mai jos e o listă a celor douăsprezece PA-uri:
Avertisment (Autor?)
Mâta speriata (Autor?)
Oare am facut bine? (Autor ?)
Mita blinda zgirie rau (Autor?)
Cartela (Autor ?)
Horoscop (Autor ?)
Mandela (Autor ?)
Mmm…daaa… (Autor ?)
Joc de rol (Autor ?)
Karina (Autor ?)
miauuuuu (Autor ?)
Mîţa (Autor ?)
Ca să fie 13, mai e un PA, în afara concursului de etapă:
Posesia (Autor ?)
Cei care doresc să voteze, o pot face prin e-mail la ticorosu@yahoo.com, până duminică, ora 10.30, asa cum zice regulamentul, care-i sfânt!
P.S. Văd că n-am apucat să experimentăm pollul wordpress, asa că amânam asta pentru o dată care va fi, cum se spune, comunicată ulterior.
Iar acum,
iată
tema
etapei
următoare
Unde dai si unde crapă
Deadline lung: luni, 27 28 septembrie, ora 19.00.
Baftă!
Garsoniera
Pe vremea când încă era însurat, domnului Lică i se mai întâmpla să vină acasă cherchelit. Nu-l dureau atunci atât insultele nevestei, cât faptul că era expediat din dormitorul conjugal direct pe canapeaua extensibilă din sufragerie.
Într-o zi, i-a căzut în mână o carte în care se vorbea despre tehnica disimulării. Seara, când a intrat în casă si era puţin, dar foarte puţin parfumat, a spus, hotărât: „Gata, renunţăm la două camere, e prea scump, ne mutăm la garsonieră!”.
Cavalcadă pe pereţi
În prim plan, Cavalcada de la biserica Pătrăuţi, purtată de sfinţi, o chestie unică, ne-a zis ghidul nostru de ocazie, mama preotului Herea. FOTO: Călin Hera
– Tati, vreau să pictez, spune fetiţa de aproape cinci ani.
– Bine. Când ajungem acasă, îţi scot acuarelele şi blocul de desen pe prispă.
– Vreau să pictez pe pereţi.
Cu câteva ore înainte, în timp ce tati studia nu ştiu ce cavalcadă a nu ştiu căror sfinţi, fetiţa se oprise la un metru de o tanti care dădea cu pensula, de zeci de ori în acelaşi loc, pe un perete cam scorojit. Fetiţa nu crede că tanti a pictat chiar toţi pereţii ăia. Era cam mică de statură, cum să fi ajuns până la tavan, la Doamne-Doamne? E drept, avea un nume curios, restaurant sau restaurantoare, aşa i-a zis tati.
PA-uri care zgârie suav
Avertisment (autor?)
Pe ecran, o premiera.O poveste duioasa de dragoste. Lacrimogena.
In sala oamenii respira toti in acelasi timp – cand respira.
The end…ecranul aproape se intuneca, oamenii se ridica de pe fotolii si se pregatesc de plecare. Ecranul se lumineaza din nou. Apare o pisica frumoasa cu o privire blanda si dragastoasa. Si un text: „Mâta blanda zgarie rau!”. Spectatorii sunt nedumeriti. Nu-nteleg ce cauta mâta pe ecran. Autorul scenariului are pe fata un zambet trist. El stie.
Mâta speriata (Autor?)
Umbla cu mâta-n sac
fara sa recunoasca.
L-au prins si l-au somat
din drum sa se opreasca.
– Ce ai domnule-n sac?
– In sac am doar spanac!
– Spanacul face miau?
-Eu n-aud nici un miau
Si nu vreau sa mai stau.
Pierd timpul de prisos!
– Aseaza sacul jos!
Ce sa faca ” saracu”
Cu grija lasa sacu’
sa nu strice „spanacu”.
Unul, mai nevricos, sacul a rasturnat
Mâta-n aer saltata cam rau s-a speriat
Si dintr-o saritura, pe nas l-a zgariat.
Caci:
Blanda este pisica si tine la stapin
Dar cand e speriata nervii nu o mai tin!
Oare am facut bine? (Autor ?)
Bun si acu? Ce fac? Si fara mata si zgariat? Cine mi-o fi dat-o pe cap? Ia-o e dulce, cuminte, nu face nimic …E adevarat , nu face absolut nimic, doar mi-a distrus o canapea, 3 perne, si din papagal au ramas doar penele. Si, totusi, cand sa o iau si eu in brate sa o managai, sa o alint , sa ma bucur de ochisorii ei frumosi, de balanita ei fina, nebuna ma zgarie pe fata…si chiar o indragisem, ma scapase de nesuferita de pasare care ma trezea la 5…Acu, i-am facut-o cadou soacra-mii, sa se bucure si ea de o mata blanda, ca doar sunt la fel amandoua, miauna ce miauna frumos si deodata le vezi cum scot ghearele…Oare am facut bine?
Mita blinda zgirie rau (Autor?)
Circotasii sperau sa-l vada devorat pina la cina. Asa ar trebui sa pateasca orice soricel indragostit de pisica. In ciuda tuturor asteptarilor, vine acasa mai spre dimineata, beat de fericire cu putin alcool in singe. Arunca panglica de Don Juan cit colo si se intinde pe dusumea intr-un extaz complat. Soricimea il privea cu ochi mariti de admiratie.
– Si cum a fost?
– Incredibil! Ce dama buna! Am urcat-o pe pereti! Daca nu ma credeti, priviti aici!
Se dezbraca de camasa de matase si le intoarse spatele plin de singe.
Cartela (Autor ?)
Lumina alburie incepea sa-si faca loc printre jaluzele. Ii auzea, prin vis, respiratia linistita, iar parfumul ei ii gadila narile. Simtea, instinctiv, ca e timpul sa plece, dar prea era placut culcusul si continua sa viseze. „La prima intalnire mana pe picior, apoi…”; intinse gatul si primi raspuns. Ah, da! Uitase sa-i reincarce cartela. Baigui, inca ametit de somn:
– Cartela, draga…
O palma vioaie, aplicata cu precizie de cosmeticiana, il facu sa sara in capul oaselor.
– Ai si uitat cum ma cheama? Nesimtitule!
Horoscop (Autor ?)
Zodia: „Pisica blândă”. Caracteristici generale: botul moale şi umed, gheare ascuţite, privire piezişă. Independentă, îi place să se distreze. Nu se şochează prea repede şi stie să te consoleze când visele tale s-au dus pe apa sâmbetei.Îi plac afecţiunea şi motanii curajoşi.
Dar, e fascinată de propria blană. Dacă te descurci mai bine decât ea la prins şoareci înseamnă că ai avut noroc chior. Ai câştigat la loto ? Şi ce ? Ea şi-a îndoit o gheară. Pentru fiecare noapte în care te iubeşti cu ea pe canapea o să petreci alte zece parându-i atacurile fizice. Vrea putere iar dacă vrei să fii tratat ca un motan adevărat, alege altă zodie.
Mandela (Autor ?)
Aveam o pisică neagră. Mandela. Pisică de bloc. Curăţică. Felină. Într-o zi, am găsit-o dezmierdând rămăşiţele unei vrăbii rătăcite fatal în balcon.
Mai puternică e altă amintire: seara când s-a făcut domnişoară şi când era evident că îşi dorea să devină doamnă. În părculeţ se pornise o hârjoneală drăcească. Cum s-o laşi afară, cu derbedeii?
Am rezolvat-o cu nişte beţişoare de urechi. Atunci m-a zgâriat întâia şi ultima oară. Spre dimineaţă s-a liniştit. În seara următoare n-am mai găsit-o. Sper, doar, că a căzut în picioare. Locuiam, totuşi, la etajul patru.
Mmm…daaa… (Autor ?)
Ieri, la manichiură, m-a luat în primire o tipă micuţă, îmbrăcată cu o pereche de şalvari roz şi un tricou bleu. Pe părul morcov, tuns scurt, purta o diademă de care era fixată o fundă imensă din plasă, iar de fundă era agățată o păpuşică din pânză.
Cât timp s-a ocupat de mine, tot mormăia ceva în barbă. Până la urmă n-am mai rezistat:
– Scuze, aţi spus ceva?
– Nu, nuuu, vorbeam singurică (pe un ton scăzut, mâţâit şi alintat).
– Vă rog să vă grăbiţi puţin, am un bebe care mă aşteaptă acasă.
– Un bebe? Oaaa….mmm….daaa….Ce frumooos….mmm…daaa (era într-o continuă mirare!). Pot să vă întreb ce vârstă aveţi?
– 36! (mândră)
– Ahaaa…Eu credeam că 40…mmm…daaa…
Joc de rol (Autor ?)
– Alo ? Pisicuţa la telefon ?
– Miau.
– Zisă şi Pis-pis-pis ?
– Miau !
– Află că te-am visat azi noapte-n vis !
– Miau ?
– Daaa…
– Miau…
– Te spălam… Te pieptănăm…
– Miorlauuu…
– Până şi o fundă roşie îţi puneam !
– Miauuu…
– Dar tu pe mine te-ai supărat – nu cunosc motivul, o fi, probabil, instinctul animalic – şi pe obraz m-ai zgâriat !
– Miau ?!
– Bestie mică ! Sălbăticiune ! Felină nestăpânită !
– Miau ! Miau ! Miau !
– Mami… acum hai să ne jucăm de-a altceva !
Karina (Autor ?)
Frumoasă şi talentată, Karina pare bunătatea întruchipată. Are ochii mari, zâmbet larg şi un suflet cât roata din parcul Herăstrău.Când o priveşti ţi-e foarte clar că nu poate deranja nici măcar o muscă. Başca o doză de timiditate. Tabloul se schimbă radical atunci când micuţa sportivă intră pe terenul de judo. Nu devine o fiara în înţelesul dur al cuvântului, dar cu fiecare meci caştigat ai senzaţia că se confirmă zicala aia: mâţa blândă zgârie rău.
miauuuuu (Autor ?)
aproape intuneric si aproape liniste.
uneori, doua pete aurii, privindu-te din locurile de unde nu te asteptai; alteori vibratii, aproape de infrasunete.
adesea, doar atingerea.
de cele mai multe ori fina, alerta si confuza.
moale, facand sa iti doresti sa se prelungeasca la infinit, stiind totusi ca farmecul sta si in efemeritate. stiind ca e pe aproape si te va atinge cand vrea ea.
la apasari produnde si repetate, din nou vibratii blande, cu parfum de somn.
daca vrei sa o strangi in bratze, sa o simti a ta – pentru o clipa, placerea. apoi importivirea, zbaterea si trezirea, prelunga si ascutita, pana la sange.
Mîţa (Autor ?)
Blînda mîţă la fîntînă
ca un ciobănel la stînă
mieuna, insinua,
şi la urmă zgîrîia.
doar copilul cel mai mic
mîncînd slană şi şoric
i-a găsit meteahna şi
îi tăie toţi lăstarii.
Scuze ritmul spart din vers
dar mă zgîrîie pervers
Posesia (Autor ?)
Recunosc, onorata instanta, ca i-am azvarlit vitriol peste ochii lui aia frumosi. Recunosc, de asemenea, ca l-am otravit cu matraguna si ca l-am transat inainte sa-l cufund in vana plina de acid sulfuric. Recunosc toate astea si pledez vinovata. Dar sa stiti ca m-am miscat repede, sa nu sufere, pentru ca l-am iubit. Oh, da… L-am iubit ca o nebuna. Si am incercat mereu sa-l fac fericit. L-am lasat sa fumeze pe balcon, sa aspire, sa stearga praful si cate si mai cate. L-am scos in lume, i-am permis sa ma insoteasca la proba la croitor sau la concursul de dantele, toate poftele i le-am facut, credeti-ma. Am gresit insa o singura data cand l-am lasat sa se uite cu prietenii la televizor. In bucatarie, normal. De acolo ni se trage… S-a indragostit el de una, Argentina o chema parca. L-am auzit cand a zis despre ea ca se misca bine sub unu’ Maradona, ma gandesc ca ala o fi barbatu-so, si ca, vezi Doamne, ce mijloc are tarfa. Pai se poate? De fata cu atata lume? Da’ ce-s eu? O carpa?
Dilema de la chioşc
Terminasem aseară ultima carte, aşa că m-am oprit la chioşc să cumpăr ceva de citit în metrou, sala mea de lectură, mişcătoare.
Eu: Aveţi Dilema veche?
Ea (vorbind într-o cutiuţă cu butoane): O clipă, dragă, am un client.
Tot ea (către mine): Dilema e simplă azi.
A pus accentul pe „simplă” şi a rotunjit aproape senzual cuvântul „azi”, cu afectare.
N-am aflat de ce avem azi o dilema simplă, femeia avea de vorbit cu „draga”, la telefon, dar m-am bucurat. Eram sătul de dileme complicate.
(Notă explicativă. Presupun că dilema de săptămâna trecută nu fusese atât de simplă, pentru că „se dadea” albumul cu Michelangelo, gratuit.)
Nickname
– Vin după bere, a anunţat, apoi a închis telefonul.
Nu era prost crescut, doar timid. Puseseră un pariu pe care îl câştigase, iar acum se hotărâse să-şi ia premiul.
Şi-au dat întâlnire la ASE, în dreptul bilei. A ajuns cu cinci minute mai devreme. Avea un buchet de flori, aşa procedează un gentleman, şi-a zis.
Atunci când a auzit „Te salut, Heineken, mă bucur să te cunosc!” i-au căzut florile din mână. Cine şi-ar fi imaginat că Rose86 e un musculos cu suflet sensibil?
Clasamentul după vin (7)
Etapa cu berea si cu vinul a fost cea mai prolifică. De ce oare? Am avut 9 PA-uri în concurs. Unul si unul. Departajarea s-a făcut greu (poate si fiindcă au fost mai putini arbitri decât de obicei). Iată cum arată
Clasamentul de etapă
1. Invitaţia la vax (Laurean)
2. După bere, după vin (Ioan Bistriteanul)
3-6. Vinul dupa bere…sau invers! (LePetitPrince)
Mândrie (Leo)
Viaţă de student (Călin)
Nickname (Călin)*
Au mai primit voturi, dar vor puncta* în clasamentul general doar cu bonusul de participare de 1p:
Friptură salvată (Gabi)
Compilatie (LordulJohn)
Licorile săracilor (Leo)*
In practica la domnu’ Bachus (dragoselu)
Om bun (Cell61)*
Chefliul (LePetitPrince)*
Betivul (LePetitPrince)*
*
În cazul autorilor care au mai multe PA-uri în concurs, acestia primesc puncte în clasamentul general doar pentru un singur PA, respectiv pentru cel mai „spornic”.
Iată acum si clasamentul general:
1. Leo 40p
2. Călin 35p
3. cell_61 32p
4. Gabi 23p
5. ajnanina 18p
6. LePetitPrince 12p
7. dragoselu 9p
8-9. Laurean, Ioan Bistriteanul 8p
10. LordulJohn 4p
11. Cristina 1p
Felicitări si la mai mare!
PA-ul după bere-i o plăcere. Bilant (7)
S-a încheiat si etapa cu berea. Toate PA-urile se află într-un singur loc. Le însir, totusi, numele, mai jos. (Tot aici voi face, cred, completările = clasamente, deconspirarea autorilor si ce-o mai fi).
Vinul dupa bere…sau invers! Autor: ?
Nickname Autor: ?
Compilatie Autor:?
Invitaţia la vax Autor:?
Licorile săracilor Autor: ?
Mândrie Autor: ?
Chefliul Autor: ?
Betivul Autor: ?
După bere, după vin Autor: ?
Viaţă de student Autor: ?
In practica la domnu’ Bachus Autor: ?
Om bun Autor: ?
Friptură salvată Autor: ?
Cei care doresc să voteze, o pot face prin e-mail la ticorosu@yahoo.com, până diseară, ora 18.30, asa cum zice regulamentul, care-i sfânt!
Tema etapei următoare: … în câteva momente …
Mâţa blândă zgârie rău
Deadline: vineri, 19.00.
Baftă!
Laptop ASUS Eee 1002HA. De ce nu?
Am aflat de la Leo, care a aflat de la Vania despre un concurs-tombolă la capătul căruia organizatorii îsi vor fi făcut oarecare reclamă inteligentă, iar unul dintre participanti se va fi ales cu un laptop (ăla din titlu).
N-as fi pus botul, desi ilustri tovarăsi de blogosferă m-au îndemnat, cumva, s-o fac, dacă nu mi-ar fi plăcut metoda infailibilă de tragere la sorti. Asadar, dac-o fi să fie un laptop ASUS Eee 1002HA, de ce nu?
UPDATE. Am o observatie. Am trimis datele celor care au organizat concursul. Mă asteptam să primesc un răspuns în care să fiu înstiintat că au confirmat înscrierea si că numărul meu de ordine este „n”. Cu alte cuvinte, mă asteptam la transparentă. Fără ea, apar suspiciunile. Una dintre ele: că tocmai m-am înscris într-o bază de date…
Servesc patria. Cu dragoste şi devotament
Ajungi la fermă ca de obicei: frânt. Boian, căruia îi venise rândul să fie „planton la dormitor”, te aşteaptă ca spiriduşul lui Moş Crăciun. „Caută sub pernă”, spune. Găseşti o scrisoare de la Violeta. Îţi vine să-l pupi. „Acum, caută sub pătură”. Alta. Te poartă de jur împreujurul patului, de unde culegi patru scrisori de la Violeta. Nici mâncare nu-ţi mai trebuie.
PA-uri cu multă bere
Vinul dupa bere…sau invers!
Autor: ?
Nepotrivire
El: ajuns la maturitate, se transforma dintr-un tinerel sprintar si dulce intr-un adult viguros dar cam acru de felul lui.
Ea: blonda, uneori bruna, subtirica, avea un „ce” al ei, numai ai ei: un miros amarui.
Nu mergeau impreuna.
Nu se potriveau.
Nickname
Autor: ?
– Vin după bere, a anunţat, apoi a închis telefonul.
Nu era prost crescut, doar timid. Puseseră un pariu pe care îl câştigase, iar acum se hotărâse să-şi ia premiul.
Şi-au dat întâlnire la ASE, în dreptul bilei. A ajuns cu cinci minute mai devreme. Avea un buchet de flori, aşa procedează un gentleman, şi-a zis.
Atunci când a auzit „Te salut, Heineken, mă bucur să te cunosc!” i-au căzut florile din mână. Cine şi-ar fi imaginat că Rose86 e un musculos cu suflet sensibil?
Compilatie
Autor:?
Serbare campeneasca in toata regula. Mobilul – o expozitie cabalina; pentru multi: prilejul de-a afla cum arata „motorul” vehiculului des intalnit pe infrastructura unei parti a UE. Ca si ala circula, carevasazica, pe asta. Simplu, nu? Fara baterie si semnalizare , se-ntelege!
Infulecau cu pofta sunca taraneasca cu cascaval afumat. Tanarul gentilom zise:
– Deci, dati-mi voie, milord, am vandut multi pur-sange, casazicasa, pentru ca am proiecte mari de viitor…
– La fel ca mine. Participarile la derby m-au dat gata. Bun cascavalul – acrisor!
Veni si picolita cu ochii ca doi carbuni aprinsi:
– Doriti o bere neagra, un vin-pelin, oaspetii mei distinsi?
– Deci, daca ma-ntrebati pe mine, nu! (interveni dom’ Costi, un vecin). Decat o sticla de mastica la doi insi!
Invitaţia la vax
Autor:?
Am poftit-o să intre, am încropit în grabă o scrumieră. Ea nu fuma, dar eu aveam motiv. Doar nu mă vor certa, sunt c-o femeie. Am cautat caseta cu piesa din 9 săptămâni şi jumătate, o lumânare am găsit pe sub chiuvetă. E folosită dar, dacă-i scot capacul cu cruciuliţe, numai bună, o să dea o lumină bestială roşie ca în Emanuelle, scena cu fotograful. Am luat sticla de vin din barul tatei, două pahare din bufetul ăla alb, şi hai să ne-aşezăm şi noi aicea.
– A, nu, refuză ea, bem vinul după!
Am înţeles, mă pregăteam de mult, m-am ridicat ca arcul jocurilor alea cu mânere, citisem eu prin pahico ce-ar însemna plăcere, şi-apoi m-am dus întins…
Ş-am scos un pet de bere.
Licorile săracilor
Autor: ?
Cert este că, de la un moment dat încolo, nu mi-am mai dat seama ce licori torn pe gât : acre sau amare. Pentru că sărăntocii nu ştiu adevăratul gust al vinului, nici pe cel al berii. Pentru ei, vinul e acru şi berea e amară.
În lumina de tavernă, toate aveau aceeaşi culoare. În izul de om muncit o zi întreagă în mină, toate aveau acelaşi miros. Pe stomacul gol, toate aveau acelaşi gust. Ordinea zemurilor era aleatorie : berea după vin, şi vinul după bere, numai la cap să urce ! Aşteptam eliberarea.
Mândrie
Autor: ?
O căldare cu apă rece în plină figură şi m-am dezmeticit. Rânjetul torţionarului răzbătea prin întuneric. Mi-am conştientizat imobilitatea, am simţit frânghia care-mi săpa în carne şi alte dureri surde, anesteziate de frig.
– Spui ?
Ce fiinţe fragile şi puternice suntem ! Nici nu ştiu de unde, mi-am adunat toată mânia şi l-am scuipat cu o aviditate nebună !
Am simţit doar prima lovitură. Apoi, se făcea că eram cu voi în cârciuma din drum, bând bere după vin, vin după bere, nici nu mai stiu…
Chefliul
Autor: ?
Cheflii aveau o zicere: vinul dupa bere e placere, berea dupa vin e un chin.
Asadar, vinul, care auzise aceasta si tinea la Chefliu, caci Chefliu era cel care il aprecia in mod deosebit, astepta resemnat sa-i vina randul, dupa bere. Si ii venea intotdeauna. Chefliul tinea la bautura.
Betivul
Autor: ?
Ii da cu bere, ii da cu vin
Ca sa dispara orice chin
II da cu vin apoi cu bere
Cautatorul de placere.
Vin dupa vin, vin dupa bere
Bere dupa bere, bere dupa vin
Ca e placere, ca e doar chin
La el nu conteaza,
Nu ii cauzeaza.
Nu ramane nici un strop
Bautura il atrage
Daca vine si potop
El tot la masea trage.
După bere, după vin
Autor: ?
După bere, după vin,
Cerul este mai senin,
Toate dorurile vin,
Cu dulceaţă sau pelin,
După vin şi după bere
Bucurie şi durere,
Doamne tu îţi faci avere
Din dorinţa-mi de plăcere.
Decît vin şi decît bere,
Dă-mi mai bine o muiere,
Mă voi îmbăta deplin
Doar cu votcă, fără vin.
Doamne, Ţie mă închin,
Amin.
Viaţă de student
Autor: ?
„O bere, o bere
stomacul nostru cere.
Poto-ol, poto-ol;
stomacul nostru e gol!”.
Băieţii cântă ca să uite de foame şi de sete. Dar nu uită. Foamea o potolesc cu pâine uscată, muiată în uleiul care rămăsese în tigaie de la ultima porţie de cartofi prăjiţi, cea de ieri. O bucată mică de pâine uleioasă, o înghiţitură mare de apă. Reţeta asta face minuni. Dar nu e suficient.
Rezolvarea vine odată cu vecinii de la 323, atraşi de linia melodică, pasemite. „BR RC 323 1 l pt. 2 lei” scrie la ei pe uşă şi pe bileţelele care împânzesc căminul. Bere după bere după bere.
In practica la domnu’ Bachus
Autor: ?
“Aiureli, copile… Prostii, maruntisuri, golanii. PROSTII! “. Trase adanc din tigara rezemata pe imbinarea buzelor si incepu sa-si verse plamanii tusind dezordonat si bulbucandu-si albusul ochilor ca si cum ar fi vazut un semn dumnezeiesc intr-un cartof despicat. Se ridica de la masa si merse greoi spre rafturile pline de bauturi indoite, tarandu-si picioarele ferite privirii sub un halat ponosit. “Aici e toata munca mea! Viata mea! Iar tu… Tu? Vii asa si hopa! La capatuiala!“ Il apuca de reverele scurtei: “Sa nu incerci sa ma faci. Uita tot ce-ai invatat la liceul economic. Uita proverbul ala tampit. Tine minte bine asta: vinu’ dupa bere mere, dupa vin berea mere! Ai inteles, ma? Sa-mi vand si una si alta’, ma, pastele ma-tii de practicant. Fara ‘e-un chin’, fara ‘nu mere’ sau stiu eu ce alte poezioare de doi bani. Gata acum, ajunge, hai, toarna-mi din fata aia-n iarba, indata se ivesc clientii”.
Om bun
Autor: ?
Aveam vreo 10 ani. Eram afară, jucam badminton cu prietena mea, Ioana.
L-am văzut la balcon, i-am zâmbit şi i-am făcut cu mâna. Din când în când, mă uitam cu coada ochiului înspre el, şi mă simţeam atât de mândră, că până şi loviturile îmi deveniseră măiestre.
L-am văzut aplecându-se în afara balconului şi m-am oprit:
– Tată, ce faci?
– Irina, de ce loveşti cu paleta în pahare de şampanie?
Atunci mi-am dat seama: era beat. Din nou. Prietena mea a început să râdă, iar eu am râs cu ea, ruşinată, încercând să ascund ce era în sufletul meu.
Mai târziu, mama mi-a zis că băuse o sticlă de vin şi apoi o bere. Să-l iert, că nu este om rău.
Friptură salvată
Autor: ?
O friptură de miel s-a înecat în vin. Panicat de situaţie, stăpânul stomacului a turnat peste dânsa o sticlă de bere dar totul s-a transformat în chin. „Era mai bine înainte” – gândi sugestiv şi repetă manevra, dar de data asta cu vin.Şi mare îi fu plăcerea când observă că friptura se resuscitează şi prinde a se macera din plin.
NOTĂ. Am primit si o fotografie, o imagine a hameiului. În loc de PA. În afara concursului.
Călin Hera. PA-uri şi mirări 
