În gospodăriile de la țară e desemnat câte unul care să taie găinile (când le vine rândul). În principiu, bărbatul. Femeile sunt mai miloase. Eu cred că și bărbaților le e milă. Și ei se întâmplă să se mai atașeze de una, de alta. Însă bărbații trebuie să pară puternici. Neclintiți. Preciși.
Încolțesc găina pe lângă vreun gard, o prind de aripi, o duc la butuc. Îi așază capul mirat și, cu o lovitură scurtă de secure, îi retează gâtul. Apoi se dau îndărăt. Îi fac orătaniei loc să se zbată, cu gâtul roșu, să împroaște sânge prin bătătură. Se prefac apoi că le-a intrat ceva în ochi. Bărbații, de ei zic. Femeile vin repede cu ligheanul în care e apă fierbinte și se pun să jupoaie găina.