Autobuz cu traseu prin centru. Vreme frumoasă, asfalt curat. Aud în spatele meu o voce de doamnă: „Cobori la prima, băiatu’?”. Normal că nu întorc capul. Dar întrebarea este repetată, pe un ton ușor, însă foarte ușor, iritat. Întorc capul, citesc întrebarea în ochii doamnei. Recitesc iritarea. Mă fac mic. Mă fâstâcesc.
Lasă un răspuns