Vedere din București. Lancea, Der Speer, repetiția finală Parsifal, Ateneul Român. Foto cu telefonul: Călin Hera
Dl. Lică stă și se întreabă ce vor de la el astrele care s-au aliniat anume parcă pentru a-i da lui de gândit. Căci, își dă seama dl. Lică, e vorba despre astre, horoscoape, destin. Sau măcar despre o ironie a sorții. Despre Richard Wagner și sfințirea scenei prin Parsifal a citit și el, a ascultat, a discutat la o bere cu Ilarion, dacă tot a fost să fie. Dar de ce tocmai el, de ce tocmai lui?, asta nu își dă seama. Constată amuzat, așa cum numai dl. Lică poate să fie, că, în vreme ce aștepta cuminte pe balcon să se răcească primul strat de cafea, cel cu spumă în formă de nor străpuns de vreo lance misterioasă, și-a urat „Parsifal dimineața!”. Apoi a auzit că-l strigă cineva. O voce plăcută și dragă lui.
Călin Hera. PA-uri şi mirări 
Lasă un răspuns