Vedere din București. Pe strada Mătăsari 23 se află încă frumoasa clădire a unui simbol cultural românesc: Editura Cugetarea. Foto cu telefonul: Călin Hera
Am avut într-una din zilele trecute suficient timp liber ca să fac o plimbare pe celebra stradă Mătăsari, de la Bd. Pache Protopopescu până la strada Matei Voievod. Cel mult zece minute la pas săltăreț, cale de o oră de căscat ochii. Știam că voi descoperi ceva, așa că mi-am rezervat o jumătate de oră pentru această excursie. A fost bine.
Întâmplarea a făcut să lucrez cinci ani în imediata vecinătate a celebrei străzi – perioada Pro TV, când cea mai importantă televiziune postdecembristă din România avea sediul în blocul turn de pe Pache Protopopescu. De-a lungul timpului, am avut de a face cu sute de știri și reportaje mai mult sau mai puțin incognito despre fetele de pe Mătăsari. Au fost și câteva incendii. La un moment dat s-a reconstruit biserica, a apărut una mare, la intrarea dinspre Pache.
Editura Cugetarea sau atunci când restul contează
Ignoranța mea n-a știut altceva. Oricum, presa din România, copleșită de atâtea întâmplări politice și sociale extraordinare, n-a fost preocupată prea mult de restul. Acel restul care contează. Am aflat abia zilele trecute că pe strada Mătăsari, la numărul 23, se află o clădire frumoasă, foarte căzută, care are în ea atâtea povești și atâta însemnătate, încât e o crimă că acolo nu există un Muzeu al culturii române.
Clădiri frumoase și decăzute sunt peste tot în Bucureștiul încă nedemolat. Aceasta este imaginea-simbol a capitalei noastre, a României: o clădire frumoasă, lăsată în paragină. Nu văd oamenii în această imagine-simbol, pentru că oamenii locului obișnuiesc să fie sub vremi; rareori au curaj să încerce. Când o fac, fac minuni. Sau, mă rog, o treabă decentă, perenă.
O clădire cu poveste. Povestea lui Petre Georgescu-Delafraș
Vedere din București. Pe strada Mătăsari 23 se află încă frumoasa clădire a unui simbol cultural românesc: Editura Cugetarea. Foto cu telefonul: Călin Hera
Mi-a atras atenția clădirea, cu balconul brâncovenesc, boltit, de la etajul I și cu coloanele balconului de la etajul următor. Frumos. Apoi am citit inscripția încă vizibilă dintre cele două balcoane: Editura Cugetarea. Wow! Dintr-o dată, am văzut oameni vorbind în șoaptă, urcând și coborând, unii cu emoție, alții cu preocupare, unii frecându-și mâinile de satisfacție, unii stând gânditori la balcon, privind în lungul străzii și punând la cale. Am văzut oameni celebri, pe care i-am citit cu nesaț, intrând și ieșind. Am văzut oameni simpli salutând, cu pălăria ridicată. Bărbați și femei am văzut cumpărând cărți bune la prețuri mici.
Căci acesta a fost unul din secretele Editurii Cugetarea, care a publicat în perioada 1920 – 1936 și, ulterior, până în 1947 în sediul din strada Popa Nan 31, sute, mii de cărți ajunse practic în toate casele din România interbelică.
Povestea Editurii Cugetarea este povestea fondatorului ei, Petre Georgescu-Delafraș (mare parte este scrisă de el însuși în cartea autobiografică „Cum am cucerit viața”, tipărită în patru ediții înainte de venirea comuniștilor și într-o ediție a cincea anul trecut – citiți aici o recenzie a cărții).
Petre Georgescu-Delafraș, imagine de pe coperta celei de-a cincea ediții a cărții „Cum am cucerit viața”
Rămas orfan de mamă la patru ani și de tată la 14 ani, Petre Georgescu-Delafraș a avut ambiția de a face o editură românească, de a promova literatură română. I-a ieșit. A dat lovitura cu seria Jules Verne, a publicat cărți mari ale unor Dostoievski, Emile Zola, Victor Hugo, Dostoievski, Maxim Gorki, publicate în tiraje impresionante, la prețuri mici, a publicat autori celebri ai vremii, precum Anatole France, Thomas Mann, Stefan Zweig, Emil Ludwig. și, desigur, români: Cezar Petrescu, Gala Galaction, Gib Mihăescu, Nichifor Crainic, Mircea Eliade, Victor Ion Popa, Ion Agârbiceanu, Mihail Sadoveanu. Cu Cezar Petrescu a avut, se spune, o relație specială.
Povestea are final trist, pentru că se suprapune cu instalarea comunismului în România. În anul 1947, printre primele naționalizări se află Editura Cugetarea. Petre Georgescu-Delafraș rămâne consemnat în dosarele de urmărie ale Securității, arată Mirela Corlățan, drept un individ „fără ocupație”.
Se stinge în anonimat în anul 1963. Fosta lui casă de pe Mătăsari e acum părăsită, părăgintiă, lăsată să cadă. Și e o minunăție de casă. Și are o minunăție de poveste…
Găsiți însemnări interesante despre clădirea fostei edituri Cugetarea pe blogul Povești cu plimbări. Fotografiile de aici, făcute în anul 2011, consemnează vegetație crescută pe acoperiș.
Nepoata lui Delafraș: „Eram considerată de cei din jurul meu drept o hopeless dreamer”
Vedere din București. Pe strada Mătăsari 23 se află încă frumoasa clădire a unui simbol cultural românesc: Editura Cugetarea. Foto cu telefonul: Călin Hera
UPDATE. Televiziunea Română a găsit-o pe o urmașă a lui Petre Georgescu-Delafraș. Este vorba de Mihaela Georgescu Delafraș, nepoata editorului, care a părăsit România în anul 1971 și s-a stabilit, după un periplu în Suedia (profesoară de istorie) și SUA (masterat la Harvard, profesoară de literatură şi istorie), s-a stabilit la Estoril, în Portugalia, într-un apartament aflat în casa Regelui Carol al II-lea.
Mărturia ei e emoționată (și trădează o dramă trăită de numeroase generații sub comunism: teroarea în care au trăit mulți, care nu au putut să vorbească despre trecut nici cu propriile familii…):
„Am trăit o revelaţie când am realizat că ADN-ul meu vine de la un om care a gândit pe linia atâtor și atâtor făuritori de idealuri cu care eu mi-am îndestulat toată viaţa foamea de cunoaștere, de Adevăr, de Bine, de Justeţe, de Iubire. Eram considerată de cei din jurul meu drept o hopeless dreamer, iar în ziarele locale din America publicasem editoriale în care, fără să știu de această carte sau despre gândirea bunicului meu, diseminasem aceleași idei ca și ale lui. Economice, politice, culturale, morale, spirituale, filosofice. […] Ce gratitudine datorez stelei sub care m-am născut!, mi-am zis atunci” (Mihaela Georgescu Delafraș)
Vedere din București. Clădirea Editurii Cugetarea de pe strada Mătăsari 23, fotografiată de Google Street View în 2014
Călin Hera. PA-uri şi mirări 