Pe vremuri, beam sana în Piaţa Obor*, în pauza mare. Eram printr-a şaptea sau a opta când, fiind prea multe clase la mate-fizică, pe câţiva ne-au mutat cu orele la Liceul Sanitar. Veneam la Mate-fizică peste garduri sau pe trotuar (mai rar), pe lângă Judecătorie, doar la orele de fizică şi de chimie – pentru laboratoare.
În pauza mare ne făcusem un obicei: mergeam la alimentara din piaţă, de unde cumpăram câte o sticlă de sana rece (da, era la sticlă!) şi un baton de 1 leu, cu mac. La gâtul sticlei se forma un dop de smântână pe care îl deranjam un pic cu vârful batonului (cornurile de 25 de bani, albe, în formă de semicerc, erau ideale pentru această operaţiune). Pur şi simplu savuram gustarea; simpla amintire îmi lasă gura apă.
Fotografie veche, de la orginile companiei Danone, luată de pe site-ul românesc
Amintirea mi-a fost trezită de o provocare venită via Blogal Initiative, care derulează o campanie făcută de Danone. Producătorul de iaurturi şi lactate proaspete tocmai a împlinit 15 ani de prezenţă în România, prilej cu care şi-a lansat noul site.
Mă bucur să văd site-uri din ce în ce mai îngrijte (îmi vine în minte acum site-ul lui Iulian Comanescu!), iar cel al spaniolilor este unul dintre acestea. Răsfoind-ul, a fost o ocazie pentru mine de a citi legenda oficială a companiei înfiinţată de Isaac Carasso la Barcelona, în 1919. Ca lumea mi s-a părut şi ideea de a organiza vizite în fabrică, în special pentru copii; este o idee simplă, banală şi de efect pentru oricine o pune în aplicare (de ce companiile de stat nu fac asta mai deloc?).
Dacă ar fi să fac vreo sugestie, cred că ar prinde bine o secţiune video aşezată vizibil pe site şi o versiune în limba engleză care să rimeze cu deceniul al doilea şi cu noul site în limba română, cel lansat adineauri.
*Este vorba de Piaţa Obor din Hunedoara, locul unde am copilărit.
Călin Hera. PA-uri şi mirări 