Cititorii acestui blog au fost obişnuiţi, într-o vreme, cu numeroase concursuri de Proză Arhiscurtă. Cineva menţionase chiar acest blog printre cele care au reuşit să adune în jurul lor o comunitate. Mi-e dor de acea comunitate. Îmi doresc să recidivăm, pentru că ştiu că vă place Proza Arhiscurtă. Sper să nu treacă prea mult timp până când voi suna iar adunarea.
Până atunci, vă provoc, dragi cititori ai acestui blog, să citiţi textele de Proză Arhiscurtă de mai jos. Au fost scrise de autori din Grupul Pahico (tema: să scrie un text de 500 de semne, fără spaţii, plecând de la expresia „A fi prins cu mâţa-n sac„). Apoi, vă invit să votaţi. Să spuneţi care v-au plăcut mai mult. Fiecare cititor are dreptul la trei voturi. Vă mulţumesc frumos.
Antrenorrul de forrma
Angajat pe bani grei, preocupat mai mult in a enumera factori exteriori (ca nu au jucat, ca sufla vantul pe Jupiter si nu e aliniat), avea grija ca formele sa fie cat de curate posibil. Daca liniile drepte nu pareau oblice, iar cele oblice nu sunt curbe, a convenit ca Cercul e o forma. Excentric, a format cercul din patratele, asa cum invatase in facultate pe ecranul lui vechi. De ce nu alearga mai bine jucatorii daca sunt rotunzi? Poate ar fi fost mai bine daca scoteau purcelul abia de Craciun.
” La oua”
1994, Silistea Gumesti, la magazinul din centrul satului era scris de-o schioapa „Primim oua”. Mare fu bucuria satenilor, oul devenea a doua moneda in sat, guma turbo si inghetata nu mai pareau vise interzise. Printre rafturi, inghesuit printre alte obiecte un pachet de carti porno. What is this? Cat?10 oua?In acel moment gaina era idolul meu, am uitat si de grivei, de scaldat, cotetul era des vizitat, cuibul cautat. Bunica: „Dorulet mamaie, ce faci in cotet?Nimic, ma uitam la gaini cu dispret”
Cu fiţuica-n mânecă
Proful arunca priviri tăioase asupra tinerilor din bănci. Unii păreau crispaţi din cauza subiectelor iar alţii păreau să fi greşit sala. Jup avea o armă secretă, o fiţuică ascunsă strategic în mâneca tricoului aştepta momentul prielnic să navălească cu informaţiile salvatoare spre foaia de examen. Fără avertisment profu se năpusti asupra lui şi îl privi în ochi:
– Ai fiţuici ascunse sub foi?
– NU, sub mâneca tricoului!
– Se vede că ştii subiectele, îţi permiţi să faci glume cu mine! Continuă.
Cu mita-n sac
Folosise toate artificiile juridice posibile si imposibile dar fara nici un folos, se ajunsese la ultimul termen cu el tot acuzat. Apoi, peste noapte Academia schimba regulile ortografice.
Rasuflind usurat isi concedie avocatul apoi lua o foaie de hirtie si un pix si incepu sa scrie:
„Onorată instanță, vă rog să binevoiți a constata nulitatea actului de acuzare, în momentul flagrantului în sac aveam o mâță și datorită lipsei diacriticelor s-a înțeles altceva. Eu mită n-am luat în viața mea”.
Decibelul, ca pixelul
În îmbulzeala din jurul bărcilor gonflabile, strecurat cu greutate printre basmalele femeilor și șepcile jandarmilor, un microfon buclucaș a prins din zbor un „fă, Doino”, scăpat la repezeală, care în urechile unora s-a transformat apoi în „făi”, într-ale altora în „măi”, dispărând cu totul până a doua zi, printre cizme de cauciuc, saci cu pământ, lopeți, mocirlă, diguri, inundații și rafale de ploaie. După alte două zile subiectul a fost uitat, ploile au reînceput și microfonul-declarat băsist.
A prinde pe cineva cu mâţa-n sac
Sa folosesti 500 de semne, cu spatii cu tot, nu a fost niciodata o sarcina usoara. O stim cu totii din momentele uneori dramate cand trebuie sa ciopartim din PA ca sa facem baremul. Propozitii pierdute, fraze nerostite, expresii disparute. Sacrificii facute cu scopul de a te incadra in cele 500 de semne. Cu spatii cu tot, sa nu uit. Si cand nu-ti iese cifra magica mai adaugi si spatii de la tine. De exemplu pui un spatiu intre „nici” si „un”. Credeai ca nu observam, dar esti prins cu mâţa-n sac.
Cu mâţa-n sac
Dintodeauna, felinele au exercitat o fascinaţie sexuală asupra omenirii. O combinaţie delicioasă de moliciune si tăiş, de tandreţe si violenţă, de cuminţenie si istericale.
Milioane de femei au fost dezmierdate cu „pisi”. Milioane de pisici au fost numite Cleopatra, Isis, sau Sheba. Au stârnit ură sau adulaţie, pasiuni puternice, niciodată indiferenţă.
De aceea cred că expresia işi are izvoarele mai aproape de o întamplare în Tabara de la Cheia, relativ demult: un rond de noapte prin cabană.
Breaking news!
Inspectorii de daune ai unei celebre firme de asigurare au redeschis dosarul la fel de celebrei Coana Miţa. Se pare ca ASF a acoperit-o ani de-a randul pe Coana Miţa Biciclista. Potrivit lor, exista documente istorice certe care atesta ca leziunile suferite in acea perioada de susnumită nu au fost cauzate de un accident de bicicleta ci din cu totul alte cauze, neacoperite de poliţă. Adevaraţii autori ai leziunilor inghinale vor fi acuzati la randul lor post mortem, de favorizarea infractorului.
Jupânul Dima se dă de gol
Jupânul Dima preferă să-şi privească din tindă supuşii. Să-l vadă pe Lae, s-o vadă pe Nuşi. Să-i certe sau, uneori, să le zică de bine. Ori, pur şi simplu, să aştepte uitarea de sine şi, cu aleasa-i tăcere întru atât de depline-nţelesuri, să pară-nţelept. Să uite de stresuri. S-o luăm de exemplu pe Nuşi deoparte. Ce ie cu râuri, ce-alese brocarte. Şi ce piele albă, ce sân nărăvaş! Aş duce-o cu mine la casa din oraş… Jupâne, jupâne, îi zice-un ficior, te strigă jupâniţa şi-ţi tremur-un picior.
Carausul (母亲夹在包包)
Chemat de-un Tudorel Butoi, chinez (nu ala de la noi), cind de omor calificat cazul fusese incheiat , ei bine, dupa cum ziceam, in spatele oglinzii geam chinezul Butoi Tudorel (umflindu-se-n pene nitel) ii spuse:
-Tovarase Ho lee Fuk pe el l-am prins cu mata-n sac. Sa-i zici ceva apesi butonul si se deschide interfonul.
Zis si facut, Lee, suparat rapid butonu-a apasat
-Nu-ntreb de ce-ai ucis-o, man, da’-n sac? N-avusi un geamantan?
Cu porcu-n sac
– Sure there’s no pork in this?
Primesc pentru a mia oară întrebarea, dau ferm din cap că nu, nu-i niciun strop de porc, zâmbesc acru către ospătar și-i comand:
– Pune-le mă o mâță tocată și niște Labneh!
Historia.ro: Ce nu se stie despre evadarea lui Monte Cristo
Au azvarlit-o langa mine, au inchis sacul la loc si-au plecat. “Oricum se prapadeste fara el”. I-am explicat frumos ca pontul e al meu, trebuie sa ies cumva de aici. Ea are sapte vieti, mai poate sa astepte… S-a rastit la mine ca sase dintre ele, frumoase, e drept, s-au dus pe apa sambetei. Ne imbrancim, ma scuipa. Apoi se aud pasi. Paznicul se opreste, isi aprinde tigara. Pisica incepe sa ma zgarie pe fata, din ce in ce mai repede. Va fi o noapte grea. Mai discutam noi sub apa, in larg, pisi.
Călin Hera. PA-uri şi mirări 
Lasă un răspuns