te-ai strecurat sub cearceaf
ca un viitor care se repetă
marea adoarme ca o capcană
ca o carte de amintiri făcute praf
ai ochii închişi strângi pleoapele
să vezi cum nisipul se leagănă
ca-ntr-un dans acvatic bizar
în care l-au ademenit apele
sânii tăi bronzaţi iată sunt tari
ca lumina vechiului far
de pe colina cu arborii yucca
pe care aproape îi vezi şi tresari
florile de leandru lipite de zid
sunt ca un cearceaf
atât de viu încât aş vrea
să-l netezesc ca pe un rid
să-l dau la o parte într-atât
încât să pot veni aproape de tine
de buricul pământului adică
să depun acolo un sărut
sărutul din casa de pe plajă
îmbrăcată în miros de apă sărată
prin care înoată peşti transparenţi
noaptea ca într-o vrajă
toate astea tu le vezi repetat
cu pleoapele strânse apoi adormi
până îmi amorţeşte braţul
ca un culcuş de nisip legănat