O femeie hrănea, aseară, o haită de câini. Erau de jur împrejurul ei. Dacă aş fi fost mai curajos (şi dacă aş fi avut aparatul de fotografiat la mine), aş fi făcut poze.
În haită erau câini care dau din coadă, printre blocuri, şi câini care latră la necunoscuţi, tot printre blocuri. Nu ştiu dacă au muşcat pe cineva. Dar, ca haită, trezesc fiori.
Nu-s de acord să intre cineva cu mitraliera printre ei, dar nici nu cred că e nevoie de o crescătorie de maidanezi la câţiva paşi de locul de joacă al copiilor. Ştiu, povestea e veche, dilema aşijderea (vezi ceva şi aici). Dar orişicât.
08/09/2011
Crescătorie de maidanezi
06/09/2011
Dreptul de a dispune de sine însuţi
Om lângă o sferă metalică turtită, în centrul oraşului Chicago (2003)
E fascinant noul cod civil. Am găsit acolo filosofie şi poezie, deopotrivă. Iată, spre exemplu, articolul 60:
„Persoana fizică are dreptul să dispună de sine însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.”
E de-a dreptul no comment, dar vă invit să comentăm. Avem ce, slavă Domnului!
05/09/2011
Creier de porumb supus disecţiei
Ştiulete cu surprize. Foto: Călin Hera
Adevărul e că m-am speriat. Asta a fost prima reacţie: o mică, dar vioaie, sperietură. Cred că m-aş fi speriat similar dacă aş fi văzut un OZN. Dar nu pariez, e doar o figură de stil.
Adevărul e că mă credeam un fel de doctor în porumb după ce am depănuşat lanuri întregi în timpul armatei, în Insula Mare a Brăilei (am scris câte ceva despre asta AICI). Aproape că mă miram de ce nu mi-a oferit nimeni vreun job la Fundulea.
Ei, bine, toată pregătirea mea în domeniu a pălit
read more »
04/09/2011
Ora zece tot nu-mi trece
Uneori e bine să nu-ţi treacă. Aproape niciodată n-ai încotro: aşa cum îţi vine, aşa nici nu-ţi trece, că vrei sau că nu vrei. Şi atunci? Atunci e bine să găseşti lucrul bun sau, dacă ai noroc, lucrurile bune. Şi să (te) mulţumeşti că nu ţi-a trecut.
31/08/2011
Coca-cola sau Pepsi?
Panou publicitar instalat în pasajul dintre staţiile de metrou Unirea 1 şi 2. Foto: Călin Hera (aug 2011)
Pe vremea lui Ceauşescu era Frucola (apoi Quikcola, dacă-mi aduc bine aminte). Când aveam norocul unei sticle de Pepsi, era sărbătoare (asta se întâmpla în special la mare sau la vreo petrecere a colegilor „cu pile”). Deci, îmi plăcea să beau Pepsi şi, dacă nu era nevoie numaidecât să predau sticla, o păstram. Cam aşa făceau mai toţi cunoscuţii mei.
read more »
27/08/2011
Furatul miresei
O imagine deja celebră: Mireasa trântită în iarbă (detaliu). Foto: Călin Hera
Furatul miresei
femeie tânără ca o ultimă zvâcnire sunt
spune mireasa încă netrântită în iarbă
ca o fugă neurnită sunt
trebuie să mă ţin de ceva
să stau locului (dar îmi vine să zbor)
îmi vine să plutesc îmi vine să înnebunesc
să-mi iau câmpii uite-aşa
în sus aş pluti
ca o legare la pământ
ca un fulger invers ca un avânt
ca agăţată de un vrej de fasole
*
într-o parte e zidul
(ca în legenda meşterului Manole) în alta e iarba
m-au prins într-o horă mă joc de-a baba oarba
mi-au legat o dâră de aur aici pe inelar
mă-mpiedic în voaluri (deci fug în zadar)
read more »
25/08/2011
Avion la sol (desen pe asfalt)
Fluture uriaş fotografiat într-o benzinărie pe Dealu Negru. Foto: Călin Hera
Aterizase, cine ştie când (dar relativ recent). Părea un planor colorat decent, în mijlocul asfaltului cenuşiu. Copiii s-au bucurat: e de jucărie! A rămas nemişcat până când m-am dus după aparatul de fotografiat. La fel, vreme de trei bliţuri. La fel, studiat atent de copii. Nu, nu e de jucărie. Dar de ce nu mişcă? Mi-a plăcut să cred, la plecare, că totuşi s-a mişcat, înainte de a deveni desen pe asfalt.
22/08/2011
Dilema de pe Naţional Arena
17/08/2011
Bucătarii din gips de pe litoralul românesc
În alte zări de soare pline sunt fete şi băieţi care te îmbie. Uneori, ajung să te tragă de mânecă, la propriu (păstrând decenţa).
Socoteala patronilor de terase de pe litoralul românesc e simplă şi se poate reduce la 9 cuvinte: cât ieftin pentru mine, cât mai scump pentru client. Sau la unul singur: tun.
Sincer, cred că mulţi dintre cei care
read more »
16/08/2011
Viaţa începe la Varice
Celebra cafenea hunedoreană, în care n-am mai intrat de 25 de ani. Foto: Călin Hera (aug 2011)
Am fotografiat zilele trecute un loc cu o rezonanţă aparte pentru mine. Aici am fost prima oară al o cafea, aici am văzut prima oară că în cafea se poate pune rom (sau votcă), aici am înghiţit fum de ţigară cu nemiluita, fără să zic pâs, fiindcă eram junior şi mă uitam la ei, ascultându-i cu gura căscată. Aici se bea cafea (şi se bea orice) în picioare. Nici nu mai ştiu cum se numea cafeneaua asta pe vremuri. Ştiu doar că toată lumea îi zicea „La Varice” şi, iată, aşa i-a rămas numele (presupun că acum e „privatizată”). Se află în Hunedoara, aproape de fosta cantină (acum degradată şi închisă), şi veneam aici, uneori, după furtunoasele şedinţe ale cenaclului literar Lucian Blaga, păstorit de Eugen Evu.
05/08/2011
Cine e de vină
Atunci când plouă şi tu ai vrea să fie soare, atunci când e frig şi tu ai vrea să fie cald, atunci când fulguieşte şi tu ai vrea să viscolească (sunt şi d-ăştia!), atunci când tocmai s-au copt cireşele şi ţie ţi-e poftă de struguri, atunci când…, în fine, aţi prins ideea, ei, bine, atunci când toate astea se întâmplă (sau doar unele dintre ele), există o oarecare probabilitate ca de vină să nu fie încălzirea globală.
04/08/2011
A trecut acceleratul
Tren pe câmpie, prin judeţul Vaslui. Foto: Călin Hera (iulie 2011)
Trecea pe acolo. Agale. Ştiaţi că acum trenurilor personale li se zice accelerate, deşi merg mai încet decât pe vremuri?
Dar peisajul era fain, zău aşa!
02/08/2011
Aţi accesat căsuţa vocală a domnului Lică
Dl. Lică se blochează (inexplicabil) atunci când, în loc să-i răspundă la telefon destinatarul apelului „intră” căsuţa vocală. În urmă cu mulţi ani a avut şi el un robot telefonic (adus din America), montat la aparatul fix de acasă. Avea o noimă, fiindcă pe vremea aia nu existau telefoane mobile (abia-abia apăruseră pagerele). Dar acum, când toată lumea are cel puţin un telefon la purtător, ce rost are să laşi un mesaj. Cine îşi mai ascultă mesajele, când poate să răspundă la telefon sau să nu răspundă!?
23/07/2011
Inscripţie pe o cruce
Cruci trimise la lemn vechi la marginea cimitirului din Romanii de Sus, judeţul Vâlcea. Foto: Călin Hera (2010). P.S. Click pe foto pentru imagine mărită!
Inscripţie pe o cruce
aici mi-s părinţii
aici sunt copiii
asta mi-e cartea
asta mi-e moartea
22/07/2011
Oferta zilei
Oferta zilei la o terasa de pe strada Smârdan, Bucureşti. Foto: Călin Hera (iulie 2011)
Postez această fotografie pentru mesajul ei, mesaj căruia nu-i găsesc dezlegarea. În ce constă oferta? Dumiriţi-mă, rogu-vă!
20/07/2011
Un buchet de floarea-soarelui
Mie-mi place floarea-soarelui, cel mai mult, atunci când e pe câmp şi se trezeşte, dimineaţa, se pală repede pe ochi şi priveşte repede spre Stăpân. E un amestec de culoare, puritate, supunere şi voioşie care nu poate da greş. Cred că oricui îi place.
Nu mă puneţi să sparg seminţe de floarea-soarelui (nici la meci). Nici uleiul nu e marea mea slăbiciune, poate de când, în copilărie, a trebuit să spăl într-un lighean mare, vreo 60 de sticle de ulei.
Dar floarea-soarelui, faza pe câmp, mă dă gata.
Călin Hera. PA-uri şi mirări 