Chip de femeie cu ochelari de soare. FOTO: Calin Hera
O privire face cât 1.000 de fotografii, iar o fotografie cât 1.000 de cuvinte. Calculul e simplu.
Iar dacă privirea e îndărătul unor ochelari, totul devine poezie.
21/06/2011
Podul lui Ilarion
Colţ de Sena văzut de pe pod, din faţa Notre Dome. Foto: Călin Hera (mai 2011)
Ilarion stă pe pod şi scuipă în râu (din când în când). E o frumoasă zi de joi, e o oră la care cei mai mulţi oameni sunt la serviciu. Lumina cade frumos, dinspre malul drept. O barcă trece suficient de rapid (şi de departe) încât să nu fie nimerită. Ilarion priveşte valurile şi, nu ştiu cum, i se pare că stă pe malul râului şi se uită la un om în toată firea, la el însuşi, care stă pe pod, scuipă în râu şi atât. E un tip bine, trebuie să recunoaştem, îşi zice (şi mustăceşte). Dar cam fără rost.
read more »
20/06/2011
Parcul de piatră de pe La Pedrera
I-am zis "Bufniţa" acestei fotografii (prietenii îşi pot da seama de ce) făcută pe La Pedrera, Barcelona. FOTO: Călin Hera (mai 2011)
Căci ce altceva este creaţia lui Gaudi decât un parc cu alei generoase, în care plantele, impresionante, entuziasmante, au viaţă deşi sunt din piatră. Şi ascund coşuri de fum.
Am petrecut zeci de minute pe una dintre cele mai interesante clădiri în care m-au purtat paşii.
P.S. N-am folosit liftul, vreau să menţionez.
read more »
14/06/2011
Bonjour
Mă grăbesc (în felul meu) să vă propun noua temă pentru concursul PAfoto’: fotografia de mai jos, care sper să vă inspire cât mai multe şi mai iscusite poveşti de 500 de semne (max. 550). Deadline: vineri, 12.00 luni 23.59.
Baftă!
Fotografie făcută de Călin Hera în primăvara anului 2010 în Paris, de pe un pod. P.S. Click pe foto pentru imagine mărită!
P.S. Revin curând cu rezultele etapei a doua şi cu sondajul pentru etapa a treia.
Mai jos sunt PA-urile dumneavoastră:
read more »
06/06/2011
Cu foc
Anunţ începerea etapei a treia a concursului de proză arhiscurtă PAfoto’. Fotografia e mai jos, deadline-ul e
a) ori foarte strâmt (marţi, 23.59)
b) ori foarte larg (duminică, 23.59),
fiindcă între cele două termene nu voi putea fi la butoane. Deocamdată, optăm pentru varianta a), iar în funcţie de situaţia de pe teren, ne putem adapta.
UPDATE. Datorită situaţiei de pe teren, trecem la varianta b): deadline, duminică 23.59.
Baftă!
Fotografie primită prin e-mail în urmă cu vreo 6 ani. Nu ştiu de ce am păstrat-o; poate că anume pentru concursul PAfoto' P.S. Click pe foto pentru imagine mărită!
P.S. Urmează să public PA-urile etapei a doua (am mai primit două via e-mail, le voi lua în considerare şi pe acelea, în mod excepţional). Apoi le voi înainta Înaltului Giudeţ. Ţineţi aproape!
Mai jos sunt PA-urile dumneavoastră:
read more »
01/06/2011
A venit PArza
29/05/2011
Alo? PAfoto?
Cabină telefonică fotografiată în Munţii Bucegi de Călin Hera (februarie 2011). Click pe foto pentru imagine mărită!
Pentru prima etapă vă rog să scrieţi, până marţi, 10.00, despre fotografia de mai sus, conform regulamentului. Fotografia am mai postat-o aici – puteţi găsi la comentarii eventuale surse de inspiraţie. Mai jos sunt PA-urile dumneavoastră:
read more »
24/05/2011
Îmbrăţişări în Park Guell
Îmbrăţişări promise în Park Guell de un grup de tinere fotografiate de Călin Hera (mai 2011)
Dincolo de minunăţiile din Park Guell (Barcelona) şi de atmosfera plăcută (acest cuvânt simplu descrie foarte bine senzaţia), am mai întâlnit ceva simpatic acolo: un grup de tinere şi tineri care se lăudau că oferă îmbrăţişări gratuite (cunoaşteţi modelul). Cât am stat eu pe acolo n-au prea fost mulţi oameni curioşi să încerce procedeul; ca să fiu mai specific, au fost mult mai numeroşi aceia care
a) au privit amuzaţi sau
b) care au făcut fotografii, decât cei care chiar
c) şi-au deschis braţele
22/05/2011
La plajă în Barceloneta
Pe plaja din Barceloneta. FOTO: Călin Hera
Uneori, dacă te afli pe malul Mediteranei, n-ai încotro şi paşii te poartă înspre plajă. Ceea ce nu-i rău deloc. Poţi culege scoici, te poţi bronza, poţi intra îi în mare (deşi e abia jumătatea lunii mai). Eu am făcut şi nişte fotografii, căci locul o cere.
În imagine se văd construcţii care domină priveliştea din Port Olimpic. Clădirea înaltă e Pg. Mritim Port Olimpic, bila din plan secund este Esfera, iar în prim-plan La Baleine (ultimele două, sculptate de Frank Gehry, un tip cu lucrări interesante (îmi place Dancing House din Praga).
19/05/2011
Pune mâna pe sopârlă ca să ai noroc o gârlă
Celebrul dragon al lui Gaudi din Parcul Güell. Fotografie de Călin Hera (mai 2011) P.S. Click pe foto pentru imagine mărită!
Asadar, am verificat la fata locului: e fain! Desigur, cine ajunge la Barcelona, e obligat, îl poartă orasul spre asta, să facă o plimbare prin Park Güell . Am mai multe fotografii de acolo, vă voi arăta câteva. Acum vă prezint sopârla, care e un dragon, probabil cel mai simpatic
read more »
09/05/2011
Bob
Bob, probabil cel mai simpatic american împreună cu care am băut whiskey Jim Beam. Foto: Călin Hera
P.S. Click pe foto pentru imagine mărită!
L-am cunoscut pe Bob prin 1993, la Sestriere, la Campionatele Mondiale de Schi ale Jurnalistilor (trebuie să vă vorbesc despre aceste minunate întâmplări). L-am cunoscut ca pe un tip foarte, dar foarte!, simpatic.
Atunci când s-a prezentat mi-a spus că e din „Reno, cel mai mare oras mic din lume”. Bănuiesc că ăsta e vreun slogan de popularizare a asezării; atunci mi s-a părut o glumă excelentă si părea foarte a lui.
Dar brandul personal al lui Bob era altul.
read more »
05/05/2011
Liana în America Centrală
Prietena noastră Liana s-a întors de curând dintr-o călătorie îndelungată prin America Centrală. A trecut deja multă vreme la prima ei astfel de ispravă, asa că putem vorbi despre un stil de viată Liana, bazat pe călătorii lungi si dese (cheia adevăratelor succese).
Vă îndemn să cititi jurnalul ei de călătorie (absolut special!)
read more »
04/05/2011
Consideraţiuni oarecum teoretice despre dragostea animalică în încărcatul deceniu unu
Mesajul administratorului din „Viaţa la bloc”. FOTO: Călin Hera. Click pe foto pentru imagine mărită!
S-or fi iubit sincer (părinţii-campioni), o fi fost doar o dragoste animalică? Dacă ar avea amintiri (dar n-are?), ar vedea în faţa ochilor, ca fiind aievea, o chestie albă şi pufoasă îndrăgită rapid (cum să nu te bucure aşa ceva?!). Îi plăcea laptele, îi place şi acum. N-a făcut niciodată mofturi, dar s-a obişnuit cu binele; a fost mereu un maidanez privilegiat pentru că a ştiut întotdeauna să dea din coadă şi, chiar dacă n-a prea lătrat, i-a ţinut pe vagabonzi deoparte. Acum, toate-s trecut. N-a fost rău, dar parcă ceva nu mai e.
read more »
29/04/2011
Dor de Hunedoara
Castelul din Hunedoara, fotografiat de REMUS SUCIU
Mi-e dor de Hunedoara, desi sunt câteva zile de când am fost pe acolo. Mi se face dor de fiecare dată când văd fotografiile lui Remus Suciu.
27/04/2011
Tabloul din vitrină
Asa cum am promis aici, am căutat o fotografie a tabloului afisat de clasa noastră într-o vitrină din oraș, la sfârsitul liceului.
Tabloul de absolvire al clasei XII A, Liceul de matematică-fizică Hunedoara (actual Iancud e Hunedoara), promotia 1986.
P.S. Click pe foto pentru imagine mărită (se poate)!
A fost un tablou destul de revolutionar, din câte îmi amintesc. Pentru siluetele schițate în fundal, am făcut o sedinta foto în Parcul Corvin. Pornind de la fotografiile realizate acolo, artistul care a făcut tabloul a extras câteva siluete si le-a împrăștiat pe tablou. Color arăta fain. Motto-ul îi apartine lui Nicu, care deja începuse să vrea să i se spună Sergiu. E un motto reușit, găsesc și acum.
NOTĂ.
Am mai postat acest articol fix în urmă cu doi ani. Doi fără două zile, ca să fiu cinstit.
21/04/2011
Ghioceii lui Remus Suciu
Am primit acesti ghiocei de la Remus Suciu, în urmă cu vreo lună. Mă învrednicesc abia acum să vi-i arăt, conform principiului că-i mai bine mai târziu decât si mai târziu.
Remus a fotografiat în satul Ocolisul Mic, din Muntii Sureanu, cam pe la 1 aprilie (foarte de dimineată).
„Drumul s-a oprit la casele parasite, de la care am apucat o cararuie pe curba de nivel a unei coame ce o aveam de traversat, dar la un moment dat s-a pierdut si ea in iarba deasa, necosita, ce acoperea totul.Fiind a doua oara acolo am stiut unde gasesc valceaua in care cresteau, ascunsi bine de ochii tuturor, palcuri dese de ghiocei de munte. Asa ca, la liziera unei paduri de foioase, neatinsa de topoare cam de multa vreme, privirea ne-a fost mangaiata de covorul alb si viguros al vestitorilor primaverii.Cerul fara nori si un soare ce se indrepta grabit spre apus au creat cadrul perfect. Parca nu ne mai saturam privind divinul tablou, rupt, mai mult ca sigur,din gradinile Edenului. Am spulberat vraja ce ne-a tinut in loc timp de vreo 25 minute, oboseala drumului fiind uitata pe loc si ne-am apucat sa fotografiem. Pentru lucrul acesta venisem aici, lumina era perfecta, nu ne grabea nimeni, asa ca, timp de cateva zeci de minute, nu se auzea decat clantanitul aparatelor noastre. Totul a fost intrerupt de “fuga” soarelui dupa dealurile ce strajuiesc aceasta poiana. Umbrelelor alungite deja pana peste albul micilor flori, ne-a adus aminte ca trebuie sa ne si intoarcem la masina si pana acolo aveam, chiar daca drumul era in coborare, vreo 2 ore de mers.”
Asa mi-a scris Remus, când mi-a trimis ghioceii, pe care vi-i dăruiesc.
15/04/2011
AutoPArtret. Epilog
Oameni de bine (cu poveştile lor) în Munţii Olimp - 2009
Înainte de a afla clasamentul ultimei etape a concursului de proză arhiscurtă AutoPArtret si rezultatul final, vă provoc.
Preambul.
Se spune că, oricât de mult ai încerca să disimulezi, atunci când scrii/desenezi/fotografiezi/filmezi orice, oricum, spui ceva despre tine (si nu doar despre subiectul operei). Cel putin teoretic, AutoPArtretul, asa cum o arată si numele-i, a fost despre fiecare dintre participanti.
Mănusa.
Ce urmează să fac eu acum e să arunc atâtea mănuși câti PAutori sunt. Adică? Adică, aceia dintre dumneavoastră care doresc să intre în joc vor fi pusi în situatia de a scrie* câte un PAportret (al altuia) bazat pe „informatiile” desprinse din PA-urile cu care portretizatul a participat la AutoPArtret.
Precizare.
Niciun PAutor nu va fi portretizat dacă nu doreste acest lucru.
* în mod exceptional, la acest epilog sunt invitati să participe si nePAutori, care pot alege să „portretizeze” prin fotografii sau desene.
Călin Hera. PA-uri şi mirări 