Vedere din Hunedoara. După film, întrebări şi răspunsuri cu Emilian Oprea, actorul din De ce eu?, şi Amalia Enache. Sursa: castelulcorvinilor.ro
Tipul dur şi hotărât, care şi-a dat viaţa pentru un principiu (şi fiindcă presiunile uriaşe i-au făcut psihicul ferfeniţă), care înnebunea femeile şi-şi fermeca studenţii, care aflase, dar ceilalţi au făcut ce-au ştiut mai bine pentru a-l opri să spună până la capăt, a apărut în curtea Castelului Corvinilor, chemat de castelana serii. Prinţesa. Aşa i-a spus.
Vedere din Hunedoara. Înainte de filmul De ce eu?, când organizatorii au decis că mai e nevoie de scaune. Sursa: castelulcorvinilor.ro
Nu mai părea să fie nici atât de înalt, nici să aibă umerii aşa de laţi. Nu mai era „îmbrăcat impecabil”, aşa cum suna în film o parte tragicomică a discursului de procuror-şef politician. De data asta era în blugi, dârdâia de frig (între zidurile castelului se face cam răcoare pe la mizeul nopţii, în luna mai) şi, mi s-a părut mie, avea un tremur de emoţie în glas. Dăduse dârzenia pe emoţie.
„Îl iubesc pe Cristian Panait. Mi-aş dori enorm să ne plimbăm pe străzi, prin Bucureşti, să vorbim despre toate şi mi-aş dori să schimb un singur lucru: ultima scenă„. Emilian Oprea, actorul care l-a interpretat pe procurorul Panait în filmul-eveniment De ce eu?, s-a ataşat de personajul căruia i-a dat viaţă. Da, i-a dat viaţă celui care a sfârşit zdrobit de asfalt. Ceea ce a şocat opinia publică în urmă cu treisprezece ani, acea opinie publică restrânsă care a urmărit cazul Lele şi dramaticul său deznodământ, a revenit aum cu forţă în conştiinţa colectivă. Uneori, un film face cât o pagină de istorie. Cred că Emilian Oprea, cu fiecare vizionare a filmului lui Tudor Giurgiu, realizează asta, împreună cu spectatorii, care tac la final, apoi aplaudă.
Vedere din Hunedoara. Spectatorii din curtea Castelului Corvinilor, cu ochii pe filmul De ce eu?, adus de Festivalul Filmului European. Sursa: castelulcorvinilor.ro
Emilian Oprea: Tudor Giurgiu mi-a spus că am ochii lui Panait
Actorul mărturiseşte că a fost ales pentru acest rol fără să fi dat vreo probă. Tudor Giurgiu lucrase cu el în Despre oameni şi melci, unde însă a făcut figuraţie, dar îl văsuse pe scenă. „Eu nu semăn deloc cu Panait. El era frumos, era un bărbat foarte frumos„, spune Emilian Oprea. „Tudor Giurgiu mi-a spus că am ochii lui. Ceea ce m-a flatat„, adaugă. Să ai ochii unui simbol al principiilor în justiţie, al luptătorului împotriva Sistemului, iată cum poţi măguli pe cineva care înţelege.
Actorul, care a împrumutat ceva din aura de bărbat fatal de la personajul său, vorbeşte cu emoţie unui public curios să afle implicaţiile politice în caz şi eventualele adevăruri nespuse şi doar sugerate. Au fost presiuni înainte, în timpul filmărilor sau după lansarea filmului? Vlad Popa e Victor Ponta? Cum a fost partea de documentare? Cum a fost întâlnirea cu oamenii reali care au participat, fără voia lor, la tragica dar pilduitoarea poveste a procurorului Panait? Publicul caută să ducă povestea mai departe, s-o înţeleagă mai bine, să ia parte la ea.
Vlad Popa (procurorul care a preluat orele de la facultate ale lui Panait, a deschis dosarul Panait şi a fost ultimul care l-a vizitat acasă) nu e Victor Ponta. Ponta nici n-a fost vreodată acasă la Panait. S-au cunoscut, au ieşit la bere împreună, au fost colegi, explică E milian Oprea.
Au fost la un moment dat aproximativ în acelaşi loc. Atât că unul dintre ei şi-a dat viaţa pentru un principiu, al independenţei justiţiei, al deciziilor legale, al respingerii presinilor politice, iar celălalt a trecut la guvern şi a ajuns premier.
Vedere din Hunedoara. După film, întrebări şi răspunsuri cu Emilian Oprea, actorul din De ce eu? Sursa: castelulcorvinilor.ro
Un regizor, un scenarist, un actor atât pot să arate. Plus emoţie. Plus retrăire, plus punerea problemei. Aducera spectatorului în starea de graţie în care îşi pune problema.
De ce aparte la Hunedoara?
Oamenii pleacă acasă de la Castel impresionaţi. „E ceva magic în aer„, spune Amalia Enache, care a explicat de ce ea: „În urmă cu un an am fost printre privilegiaţii care au văzut pentru prima oară acest film, la foarte scurt timp după ce s-a terminat montajul. Eram acasă la Tudor Giurgiu, cu Cătălin Ştefănescu. Nu îmi imaginam atunci că peste un am îl voi vedea împreună cu atâţia oameni, aici, în curtea castelului din Hunedoara. Şi e magic„.
Pentru Hunedoara, oraşul care nu mai are niciun cinematograf, deşi avea şapte săli de cinema în 1989, proiecţia filmului-eveniment De ce eu? a însemnat un eveniment cu adevărat special. De povestit copiilor. Pentru filmul De ce eu?, un punct aparte pe hartă. De ce aparte? Eu cred că e despre emoţie. Despre maipresusdecuvinte.
Vedere din Hunedoara. După film, întrebări şi răspunsuri cu Emilian Oprea, actorul din De ce eu?, şi Amalia Enache. Sursa: castelulcorvinilor.ro
De aceea, întrebarea săptămânii la Hunedoara, după trei zile de Festival al Filmului European, este „De ce nu eu?„. De ce n-ar avea hunedorenii parte în mod regulat de astfel de evenimente cu greutate? De ce n-ar fi parte a unei lumi culturale aparte, căreia îi aparţin?
Călin Hera. PA-uri şi mirări 
Lasă un răspuns