Ce nu e proza arhiscurtă

Statuie în Parcul "Orăşelul copiilor"din Bucureşti. Foto: Calin Hera

Doar cârcotasii pot spune despre chestia de mai jos „iaca ce e proza arhiscurtă!”. Cum ei există si cum noi avem simtul umorului, le ridicăm mingea la fileu, pentru a râde la urmă, mai bine 😉

Am primit asta de la Laurean, un, deja, clasic al PA-urilor din Pahico.

NOTĂ. Fotografia de mai sus face parte din seria Vedere din Bucureşti, în cadrul căreia am mai publicat fotografiile: Semafor cu Proconsul, Bloc cu cioară şi pescăruş, Negustorii de pe Hristo Botev, Basarabia e România în tot Bucureştiul, Culorile toamnei în Herăstrău, Ziare proaspete şi reviste colorate, Dl. Lică şi fleica lui Ilarion, După blocuri suntem noi, Podul Băneasa s-a ridicat, Blănăria cu balcon, Iz pe Parfumului, Organele nu mai revine şi A început marea desfrunzire.

8 Responses to “Ce nu e proza arhiscurtă”

  1. Aaaah, mulțumesc. De multă vreme voiam să citesc 7000 de pagini în 2 minute. NEEEEXT 🙂

    Apreciază

  2. a-ha-ha! Ta-re! Tare de tot.

    Apreciază

  3. nrmal, ai redevenit serios 😉
    LeP

    Apreciază

Trackbacks

Lasă un răspuns către CalinH Anulează răspunsul