Deci, informaţia e corectă. Ceea ce mă uimeşte e faptul că, via facebook, aşa multă lume, prieteni ştiuţi sau neştiuţi, mi-au urat la mulţi ani! (unii, încă de alaltăieri!). Le mulţumesc tuturor şi, dacă ar fi să ciocnesc câte un pahar cu fiecare, m-aă face, cum se zice, mangă. Rău de tot! Şi, când m-aş trezi, ar trebui s-o iau de la capăt. Şi tot aşa, cine ştie câte săptămâni (e drept, nici nu-s prea rezistent la băutură, dar orişicât).
Altceva voiam să spun. Era ceva despre perversitatea facebook, atotprezenţa şamd. Şi, mai ales, era despre un Mulţumesc onest şi o închinare în faţa voastră.
Călin Hera. PA-uri şi mirări 