Archive for noiembrie, 2010

16/11/2010

Cele 500 de pastile (clasament proză arhiscurtă)

Mai jos e ceea ce am surprins la ora 2:34. Dacă nu există niciun print screen mai aproape de la miezul nopţii, acesta e rezultatul oficial al votării.
pastile
Cuplu in PA 1.28% (6 votes)
Pilula albastră 8.35% (39 votes)
Pastile de timp 17.13% (80 votes)
Stilul cameleonic 0.21% (1 votes)
Gluma cu aspirina 1.28% (6 votes)
De ce se numesc pastilele, hapuri 0.64% (3 votes)
Pacientul 1.5% (7 votes)
Pastila miraculoasă 14.13% (66 votes)
Cel mai vesel cuplu 3.85% (18 votes)
Lecitină 8.14% (38 votes)
Punga de pastile 0.43% (2 votes)
Boală grea 0.86% (4 votes)
Paradă verde 1.93% (9 votes)
Pastila de marţi 6.21% (29 votes)
Dacă Viagra ar ridica şi moralul… 13.7% (64 votes)
Vraciul arab 14.13% (66 votes)
Boala milei 4.28% (20 votes)
Fiul farmacistei 1.93% (9 votes)
Total Votes: 467

UPDATE. Am primit două rânduri de print screenuri, unul luat fix la 23.59, celălalt la 00.10. Punându-le fată în fată cu rezultatele votului înregistrat de mine la 02.34, au rezultat mici diferente. Vom considera oficial printscreenul de la miezul noptii. Revin îndată.

În urma voturilor domniilor voastre si ale prietenilor domniilor voastre, care au avut bunăvointa să citească 19 PA-uri, sunt în măsură să vă prezint

Clasamentul de etapă

1. Pastile de timp 61v
2-3. Vraciul arab, Pastila miraculoasă 57v
4. Dacă Viagra ar ridica şi moralul… 52v
5. Pilula albastră 39v
6. Lecitină 34v

Au mai primit voturi
Pastila de marţi 29v
Boala milei 20v
Cel mai vesel cuplu 18v
Paradă verde 9v
Fiul farmacistei 9v
Pacientul 7v
Cuplu in PA,Gluma cu aspirina 6v
Boală grea 4v
De ce se numesc pastilele, hapuri 3v
Punga de pastile 2v
Stilul cameleonic 1v

Total voturi: 414

UPDATE IAR.
Am mers mai departe cu calculele si a rezultat următorul

CLASAMENTUL GENERAL LA ZI
1. Ion Toma Ionescu 94p
2. Adela 64p
3. Bogdan 63p
4. LeeDee P. 56p
5. Dan 54p
6. Victor 49p
7. Cristian Dima 23p
8. LePetitPrince 22p
9-10. Petra, Călin 21p
11. Sictireli17p
12-13. Anca Vrînceanu, Geocer 14p
14. Carmen Negoiţă 12p
15. Gabi 11p
16. Bianca Dobrescu 10p
17. starsgates 8p
18. Simion Cristian 6p
19-20. Vania, dragoselu 4p
21-23. Ioan Bistriteanul, Mariana, drawforjoy 2p
24-26. Mailman, Şerban, Gabriela 1p

Notă.
Am spus mai sus că exista o diferentă între situatia voturilor la deadline (23.59), un pic după (00.10) si incă un pic după (02.34). Iată dinamica lor:

Pastile de timp 80/61/61*
Pastila miraculoasă 66/66/57
Lecitină 38/38/34
Dacă Viagra ar ridica şi moralul… 64/64/52
Vraciul arab 66/66/57
Total Votes: 467/448/414

*02.34/00.10/23.59

15/11/2010

Coltul sahistilor din Parcul Cismigiu

Fotografie făcută cu furie, din mers, la iesirea din Coltul Sahistilor din Parcul Cismigiu, duminică, 14 noiembrie 2010. FOTO (cu telefonul): Călin Hera

Am ajuns prima oară când în coltul sahistilor din Cismigiu prin anii 80. Eram la liceu, în Hunedoara, stiam că există si am tinut mortis să văd cu ochii mei. Am stat o după-amiază întreagă urmărind o multime de partide de sah (o adevărată încântare si fiindcă erau multi jucători buni, si pentru mistourile aruncatr de jucători si de chibiti; oamenii aceia erau un fel de copii mari plecati în tabără).

Am căscat urechile si la discutiile savante ale microbistilor, care vorbeau atât de familiar despre nume mari ale fotbalului românesc; aproape că-mi venea să le cer autograf acelor neni (m-am linistit când au început să vorbească absolut deplasat, fără cele mai mici legături cu realitatea, detalii despre Corvinul, lucruri despre care mai stiam si eu câte ceva).

Una peste alta, a fost o întâlnire memorabilă.

Student fiind, am mers de mult ori prin coltul cu pricina. Am jucat si sah. Tin minte un sir de partide dintr-un februarie înghetat, când ar fi trebuit să merg naibii să învăt, dar tot mai începeam câte o partidă cu un nene cu pălărie în carouri, care se încălzea de la tigările pe care le suda.

Ultima oară am fost prin toamna lui 1989. Se întunecase si în toată întinderea erau doar doi sahisti, fără chibiti, care jucau cu îndârjire. Mi-am fortat ochii să văd bine tabla si piesele, aproape că am făcut zgomot mărindu-mi pupilele; dar cei doi, prea cufundati în joc, nu au băgat în seamă perechea ciudată care se zgâia în ei. Am plecat fără să aflu dacă partida s-a încheiat remiză, cum anticipam, sau bătrânelul cu pardesiu verde a făcut, în fine, sacrificiul de nebun pentru a câstiga o pozitie favorabilă pe rocada adversarului.

………………………………………………………………………………………………..

Apoi am făcut o pauză, destul de lungă.

Duminică, am zis să-mi duc fiul pe acolo, să-i arăt. Îi povestisem câte ceva. E drept, nu rezonase prea tare, dar am gândit că, dacă vede cu ochii lui, va aprecia altfel decât pot eu să-i povestesc. Recunosc, aveam mici emotii: dacă nu mai e chiar-chiar asa cum stiam eu?

Ei, bine, nu mai era deloc pustiu. Ba, pot spune, era mai aglomerat ca niciodată. Nu cred că am mai văzut asa mutle mese acolo. Si toate erau ocupate. E drept, era o vreme superbă, era ora două după-masa, aproape că nu-ti puteai dori altceva, în Bucuresti fiind, decât să stai în parc. Ce m-a frapat a fost linistea. Aproape că nu se auzeu voci, desi era atâta lume.

Nu se auzeau voci, în schimb se auzea zgomotul zarurilor. N-am numărat, dar cred că numărul meselor ocupate de tabalgii era aproximativ egal cu cel al meselor ocupate de jucătorii de remi. Sahisti? Trei mese cu totul… Am trecut destul de repede prin perimetru. I-am zis fiului meu doar atât: nu mai e ca pe vremuri.

UPDATE.
M-au impresionat atât de mult vizita în Colțul Sahistilor si chestia cu Chandra încât am scris un editorial despre.

15/11/2010

Ce a văzut telescopul Chandra?

Asadar, mai sunt vreo sase ore până la marele anunt al NASA. Ce să fie, ce să fie? Ce poate însemna „descoperirea unui obiect exceptional in spatiul cosmic”?

O fi ceva legat de civilizatii extraterestre? O fi vreo planetă care să aibă conditii propice vietii? O fi ceva catastrofic? Sau o fi ceva ce noi, oamenii mărunti, nu vom intelege?

Galaxy Cluster, Quasar 3C 186 Foto: Chandra

Ultima descoperire făcută de telescopul Chandra este Galaxia Cluster, Quasar 3C 186, care se află la 8 miliarde de ani lumină de Pământ. Ceva mai mult de o aruncătură de băt.

UPDATE. Până la urmă a fost vorba despre cea mai tânără gaură neagră neutronică. Din câte am văzut, prea putine agentii de stiri, publicatii sau televiziuni mari au marcat momentul. Poate că nici nu e asa o mare brânză, privind dinspre consumatorul de media. Dar de-un Nobel e posibil să iasă, cine stie?

14/11/2010

Gluma cu aspirina

Dl Lică, atunci când a auzit prima oară gluma cu aspirina-contraceptiv, s-a încruntat, abia perceptibil. Abia apoi, când i-a picat fisa, a râs cu poftă. Era într-o vreme în care doar la bişniţari găseai contraceptive, aduse din Ungaria sau din Iugoslavia (ţară care azi nici nu mai există). Atunci când i-a venit şi lui rândul să spună gluma cu aspirina, dl. Lică a roşit brusc, ca lovit de o alergie. Ieri, un coleg mai tânăr nici măcar n-a zâmbit. Pentru el, aspirina e efervescentă sau nu e deloc.

Notă. Am scris acest PA pentru etapa Pastilele (aflată acum în faza de votare) din cadrul concursului de proza arhiscurtă Cinci săptămâni în palon.

14/11/2010

500 de voturi pentru 500 de pastile (votare)

Ne îndreptăm vertiginos către ultima etapă a concursului de proză arhiscurtă Cinci săptămâni în palon. Pentru a afla tema ultimei etape trebuie să aflăm care este PA-ul care va fi câştigat penultima etapă. Iar pentru asta, vă invit să votaţi (chemaţi-vă prietenii!).

Înainte de a vota, vă propun să citiţi toate PA-urile. Ele se află aici.

Aveţi la dispozitie 4 voturi. Voi lua în considerare situaţia înregistrată la sfârşitul zilei de luni, 15 noiembrie.

13/11/2010

Prima apariţie cu cravata roz

Nu ştiu ce m-a apucat, nostalgia, probabil, dar am urcat pe youtube imagini filmate la lansarea cărţii mele, Îmi pun singur miere în ceai. Este vorba despre lansarea de la Hunedoara, din data de 13 martie 2010.


Imaginile sunt de la DevaTV, difuzate în data de 13 martie 2010, după lansarea cărţii mele la Castelul Corvinilor din Hunedoara.

Aici e o fotografie din timpul interviului 😉

13/11/2010

Uneori îmi este suficient să scriu în gând

Trec. Trece o dâră. Adorm.
Eu. Azi. Mă transform.

Uneori îmi este suficient să scriu în gând.
Scriu în somn. Rând după rând.

Scriu şi rescriu (de parcă aş număra oi).
Pe mine mă scriu. Aşa suntem doi.

Uneori găsesc versul perfect. Îl notez.
Mă bucur în sine mea. Jubilez.

Apoi trec mai departe.
Liniştit. Iată un sentiment aparte.

Apoi adorm. Brusc. Aşa cred.
Visez. Mă reped.

Liniştit e somnul acela târziu,
presupun (eu altul nu ştiu).

Apoi suflă vântul (ar vrea să mă absoarbă).
Apoi foile se agăţă de iarbă.

Etichete: , , ,
12/11/2010

Eu îmi văd de treabă ;)

Presupun că nu veti fi foarte multi interesati de asta (nici pe Anca, ultimul meu fan, n-am mai văzut-o pe aici…), dar eu încerc să merg mai departe cu proiectul „Sâmbăta de poezie”. Peste câteva ore veti putea citi ceva nou.

P.S. Iar duminică ar trebui să găsiti aici un nou episod din „Servesc patria”.

Etichete: , ,
12/11/2010

Cei mai frumosi ochi din lume (2)

Bine, poate am exagerat un pic, poate că ochii lui Audrey Hepburn nu-s chiar cei mai frumosi din lume si, poate, nici n-au fost vreodată (dar stiu pe cineva care va sustine ideea că sunt, cu argumente!). Dar, trebuie să recunoasteti, ochii acestei frumuseti sunt grozavi!

Secventa* de mai sus e din filmul Charade (1963), în care Audrey Hepburn joacă alături de Cary Grant, Walter Matthau, James Coburn, George Kennedy. Găsiti detalii despre film aici.

Partea de care mă simt un pic stânjenit e aceea în care trebuie să mărturisesc că am ajuns la această imagine plecând de la o postare faină a lui Mihnea. De unde stânjeneala? Păi, ceea ce scrie el acolo e mult mai interesant decât ilustratia. Iar eu, pare-se, m-as fi uitat doar la poze. Hmm, trebuie să repar asta pe blogul celălalt.

*Îi zic asa ca s-o complimentez un pic.

UPDATE.
Am observat că mai exista o postare „Cei mai frumosi ochi din lume”, de aceea asta de acum e (2).

12/11/2010

Probabil cea mai generoasă idee a toamnei

Am văzut la Mircea Popescu (care s-a supărat la un moment dat ca rândunica pe stol, dar lucrurile astea trec dacă oamenii sunt cu scaun la cap) o idee cu adevărat mare. O ideea care are tot ce-i trebuie si la care vă rog si eu să vă gânditi si să o puneti în aplicare. Pe scurt, Mircea le cere numerosilor lui cititori (si eu extind rugămintea si către putinii mei cititori) să-si întrebe, diseară, bătrânii, „cum a fost?”.

Si anume, mergeti diseara la cel mai in etate apartinator, bunic, unchi, vecin, ce-o fi dinsul si puneti-i intrebarea simpla “cum o fost ?”. Nu conteaza cum o fost cind, pe vremea razboiului sau pe vremea lui Antonescu sau pe vremea lui Petru Groza, vorba e, cum o fost ?”, zice el.

Mircea, care e om în toată firea, spune că mărturia trebuie să fie înregistrată pentru a fi apoi redată întocmai, fără înflorituri sau corectii stilistico-lingvistice. Astfel, ar trebui să se adune „mai mult material primar decit toata profesiunea etnologilor pe ziua respectiva”.

Ce ziceti, participati la această provocare?

Găsiti aici ideea originială si, desigur, se cuvine să-i atrageti atentia lui Mircea după ce veti fi publicat pretioasele însemnări. Mie numai gândul la ceea ce ar putea iesi de aici mi-a făcut ziua mai bună.

11/11/2010

Două asemănări între două videoclipuri

Mă declar fan al trupei Taxi. Îmi place foarte mult ultimul videoclip, „Două cuvinte” si îmi plac, poate chiar mai mult, textul si melodia. Probabil că stiti despre ce vorbesc, sunt deja peste 400.000 de descărcări de pe Youtube. Pentru cei care nu stiu, voi arăta videoclipul mai jos.

Probabil că foarte putini stiti, însă, un videoclip asemănător, ca suport al unei melodii foarte faine si ea (pe care v-o recomand). Este vorba despre o trupă, Replace, alcătuită din jurnalisti ;), care a început să cânte prin cluburile din Bucuresti.

Iată si videoclipul celor de la Taxi.

Două vidoclipuri între care sunt două legături: au aceeasi idee si sunt suport pentru melodii faine.

11/11/2010

PAstilele (etapa a VII-a)

Inspirat de PA-ul Sobolanul alb, autor Ion Toma Ionescu, care a câstigat, prin votul vostru, etapa a VI-a, Frica, a concursului de proza arhiscurta Cinci săptămâni în palon, am găsit de cuviintă să vă propun ca noua temă, a VII-a, să fie

Pastilele

Vă rog să trimiteti/publicati aici, la comentarii textele până sâmbătă, 23.00.

Baftă!

Mai jos sunt PA-urile, astfel:

Cuplu in PA (Petra)
Intr-o dupa amiaza a gasit-o pe jos. Era intinsa si in mana dreapta avea un borcan de pastile. S-a repezit spre ea, cu frica in san ca s-a intamplat ceva, dar cand sa sara peste ea s-a simtit un miros de tigara. Ela s-a intors razand cu tigara abia aprinsa in coltul gurii. Se vedea pe fruntea lui ca nervii o iau la vale si ca simte nevoia de un whisky bun.
Ce si-ar fi dorit un acoperis al lor, se gandea si deodata spuse:
– Ce cuplu in PA mai suntem! Nici macar de o gazda perfecta nu avem parte!

Pilula albastră (Dan)
Acest mesaj nu este spam, deşi conţine informaţii utile despre pastilele de culoarea cerului senin. Dacă vă jenaţi să vă adresaţi medicului sau farmacistului, aveţi în vedere următoarele recomandări: nu tot ce zboară se mănâncă şi nu s-a inventat încă panaceul universal valabil. Ea (pilula romboidală) nu drege şi nu strică, nu saltă, dar nici nu coboară, nu fortifică şi nu slăbeşte, nu dublează şi nici nu înjumătăţeşte. Sfatul meu este să încercaţi mai bine cu smochine crude sau cu varză murată.

Pastile de timp (Ion Toma Ionescu)
Pastilele cu timpul lucrează, n-au nici o treabă cu organismul. Ţi se dă la naştere un timp, al tău şi un număr aferent de pastile, un fel de unităţi concentrate, n-are importanţă culoarea sau forma, albastre, roşii, mai mici, mai mari, nici ziua niciodată nu-i egală cu altă zi. Unii le consumă după reţetă, riguros, dimineaţa, seara, alţii se dau sportivi şi-apoi le iau cu pumnul. Degeaba te panichezi, sau te pui bine cu farmacistul, tot alea sunt. Stai calm, oricum, la ultima se opreşte timpul.

Stilul cameleonic (LePetitPrince)
Cum adica „Pastilele”? Eu stiam ca „stil”, un stil – doua stiluri, face la plural, articulat, „stilurile”. Bine, inghit si trec mai departe. Stilul unui PA. Orice autor de Proza Arhiscurta isi formeaza, cu timpul, un stil propriu, care devine recognoscibil. E mare lucru sa ai un stil propriu, dar e si mai grozav sa poti scrie in „N” stiluri, eventual in stilul altor autori. Sa ai un stil cameleonic. Daca n-as semna acest PA, m-ati recunoaste? Dupa ce, in afara de „fix 500”? Poate dupa ghilimele?

Gluma cu aspirina (Călin)
Dl Lică, atunci când a auzit prima oară gluma cu aspirina-contraceptiv, s-a încruntat, abia perceptibil. Abia apoi, când i-a picat fisa, a râs cu poftă. Era într-o vreme în care doar la bişniţari găseai contraceptive, aduse din Ungaria sau din Iugoslavia (ţară care azi nici nu mai există). Atunci când i-a venit şi lui rândul să spună gluma cu aspirina, dl. Lică a roşit brusc, ca lovit de o alergie. Ieri, un coleg mai tânăr nici măcar n-a zâmbit. Pentru el, aspirina e efervescentă sau nu e deloc.

De ce se numesc pastilele, hapuri (LePetitPrince)
De-a lungul vremii s-a constatat ca majoritatea oamenilor detesta sa ia pastile. Metoda cea mai rapida e sa le arunci pe gat, hap… si gata! Ai trecut hopul. Pana la urmatorul hap treci alte hopuri, si hop, vine ceasul cand trebuie sa iei hapul. Il arunci pe gat, hap… si gata! Ai mai trecut un hop! Hap dupa hap treci toate hopurile.

Pacientul (Anca V)
Asistenta intredeschise usa si observa ca pacientul atipise. Lua o cana si se duse spre chiuveta patata de rugina. Robinetii vechi si strambi abia daca aveau putere sa stoarca apa, ce taraia obositor. Batranul deschise ochii si intinse mana rugator. Asistenta stranse in pumni pastilele si ordona pacientului sa se ridice. Batranul scoase un oftat adanc si se sforta sa-si ridice corpul silit de boala ca si cum ar da raportul. Tintui ochii pe ceasul din perete. E ora tratamentului sau un alt timp?!

Pastila miraculoasă (Adela)
Îşi strângea copilul la piept şi-l privea ca pe o icoană. La rândul lui, micuţul se pierdea în privirea mamei lui, cu ochişorii aceia negri şi strălucitori, care parcă-i vorbeau. Îi zâmbea şi-o apucase de deget. Nimic nu putea rupe acea legătură, în afară de Dumnezeu. Dar, Dumnezeu i-l trimisese pe el. Asta însemna că trebuia să lupte pentru viaţa ei şi, mai mult decât atât, ştia că va reuşi. „Tu eşti pastila mea miraculosă, apa mea vie!”, îi zise şi-l sărută pe frunte, plângând. Copilul adormi.

Cel mai vesel cuplu (Adela)
Nu ştia cum, dar, în ultima vreme, se întâlneau tot mai des. Oricare ar fi fost drumul ei, îl vedea, înconjurat de aproape aceiaşi prieteni şi tot timpul râzând în hohote. Râdea cu atâta naturaleţe, că îi molipsea pe toţi care-l auzeau. Întâmplător, o prietenă comună le-a făcut cunoştinţă. Prima întrebare a fost cum de reuşeşte să râdă atât. “ Nu ştii? Râsul e cea mai bună pastilă pentru minte şi suflet.” Din ziua aceea, au rămas împreună şi a învăţat şi ea să râdă, devenind cel mai vesel cuplu.

Lecitină (Victor)
– Ştii, am început tratamentu’ ăla pentru ţinere de minte.
– Serios? întrebă incredul amicul său de o viaţă.
Era o dupamiază superbă de toamnă, cum nu mai fusese una de când ieşiseră la pensie. O zi perfectă pentru o plimbare relaxată. Soţiile, puţin în urma lor, sporovăiau despre nepoţi şi reţete de chec.
– Şi cum se numeşte medicamentul?
– Ăă… cum îi zice la floarea aia albă de creşte pe câmp?
– Margaretă?
– Aşa! şi întorcându-se înapoi către consoarte: Margareto, cum se cheamă pastilele alea?

Punga de pastile (drawforjoy)
Vecinii din bloc l-au dat disparut pe domnul Lica. Timp de o saptamana el nu a mai fost vazut la fata. Intr-o dimineata au gasit punga lui de pastile langa usa, si toti au crezut că trupul lui zace fara suflare pe sub masa din bucatarie. Numai vecina din blocul de langa, stia unde este. Ii facuse un cuibusor la ea in dormitor unde ii oferea exact ce avea nevoie. Ce rost sa se intoarca?

Boală grea (Gabi)
Nu, serios, n-am amorţit. Am gâtul înţepenit de la ultima noastră şedinţă iar mintea să mă mai ţină o noapte, n-ar putea.Să te apropii c-un ceai şi-o lămâie aş vrea şi să-mi zâmbeşti (numai la asta mă gândesc şi la cât de frumoasă eşti).Nu, serios, nu mă doare nimic, Raza mea. Nu mai fugi la pastilărie chiar dacă acum îţi şoptesc răguşit, de fapt sunt doar gâtuit de emoţie că eşti bună cu mine, ce boală grea. Acum voi tuşi să n-auzi, picături de iubire iar tu du-te puţin mai încolo, să nu se ia.

Paradă verde (Carmen Negoiţă)
Ieri am fost cu Sebi la paradă. Ne-am vopsit pe faţă şi arătam grozav. A început însă ploaia, iar verdele a început să se prelingă de pe feţele noastre. Parcă aveam lacrimi de curcubeu. Vopseaua lui Sebi i-a intrat în păr, iar eu m-am frecat din greşeală pe faţă şi mi-a intrat verde din ăla în ochi. Doamna care ne colorase feţele spunea că iese la spălat. Dar n-a ieşit. Sebi a avut părul verde toată săptămâna, iar eu m-am ales cu o alergie care m-a obligat să înghit câteva pastile foarte amare.

Pastila de marţi (LeeDee P)
Când a lansat noua rubrică din ziarul local, “Pastila de marți”, s-a gândit că, în loc să se panicheze de cele trei ceasuri rele, cititorii se vor amuza de glumele si de vorbele lui de duh, reușind să treacă mai ușor prin rutina vieții. Inițiativa lui a avut succesul scontat și tirajul ziarului a crescut peste noapte. Până în ziua în care nevasta l-a părăsit luând și copiii, iar el a realizat că nici-o pastilă nu-l mai poate ajuta să-și învingă anxietatea, nici măcar propria-i pastilă de marți.

Dacă Viagra ar ridica şi moralul… (Victor)
– Ştii că s-a inventat Viagra pentru femei?
Ochii vii contrastau zâmbetul obosit. Atât mai rămăsese viguros în ea: privirea.
– Ştiu, iubito. Mi-ai mai spus bancul ăsta.
Îi întind pastilele, cu hotărâre. De data asta se lasă convinsă uşor.
– Ufff!… Cât timp trebuie să mai înghit prostiile astea? întreabă, aşezând paharul pe noptieră. Probabil ştie că boticul ei mă face să mă topesc de dragoste, dar trebuie să fiu ferm. Pentru ea. Pentru mine. O sărut pe frunte, îi aşez o şuviţă rebelă după ureche şi o întreb la rându-mi:
– Preferi chimioterapia?

Vraciul arab (Bogdan)
Supranumit “marele vindecator al Regatului”, Abdul Karim ibn Salit se foi in scaunul prea mare. In jurul lui, totul era mare. Sala de primiri a viceregelui era un enorm cub de piatra ornat cu piese de mobilier supradimensionate, menite parca sa micsoreze asteptarile celor care veneau aici. Asupra lui n-avea, insa, efectul scontat caci Karim se gandi ca putea sa-si dubleze tariful. Cand usa se deschise, el stranse la piept sacul in care tinea dintele de balena, perlele roz si pastilele de fildes.

Boala milei (Bogdan)
Trecusera cateva luni de la zilele-n care viceregele fusese el insusi. Napasta-l lovise pe neasteptate intr-o marti, la pranz. Un sclav il gasi atunci, ravasit, cu hainele sfasiate, plangand ca un copil in fata frumusetii unui trandafir din gradina palatului. Pentru vraciul curtii era evident ca-si pierduse cruzimea si asprimea. Unica sansa era un leac legendar bazat pe fildesul de unicorn, ouale de zana si pastilele de piatra lunara. Dar pentru asta trebuia chemat insusi marele vindecator arab.

Fiul farmacistei (Călin)
Maică-sa avea grijă ca dulăpiorul cu medicamente să conţină toate cele trebuincioase, fiindcă, vorba aia, nu se ştie niciodată. Iar el devenise vedetă printre copiii de la bloc pentru că era, mereu, pregătit. Nu-i plăcea să pună mâna pe pietricele, aşa că îşi încărca praştia cu medicamente. Nu era de colo să tragi cu piramidoane sau cu saprosane – joaca avea, astfel, o notă aparte. Cele mai faine încărcături rămâneau, însă, pastilele cu ulei de peşte; risipise kile de Omega 3 pe faţada blocului!

deocamdată neeligibile (mai mult de 55o de semne)
Dacă Viagra ar ridica şi moralul… (Victor)

club fix 500
Pilula albastră (Dan)
Pastile de timp (Ion Toma Ionescu)
Stilul cameleonic (LePetitPrince)
Gluma cu aspirina (Calin)
Pacientul (Anca V)
Pastila miraculoasă (Adela)
Cel mai vesel cuplu (Adela)
Boală grea (Gabi)
Paradă verde (Carmen Negoiţă)
Pastila de marţi (LeeDee P)
Lecitină (Victor)
Vraciul arab (Bogdan)
Boala milei (BOgdan)

Sper ca această posatre să-i intereseze, în orice caz, pe Ion Toma Ionescu, Victor, Dan, Bogdan, Adela, LePetitPrince, Carmen Negoită, Bianca Dobrescu, Omul negru, starsgates, sictireli, Cristian Dima, LeeDee P., Geocer, Ioan Bistriteanul, Gabi, Anca Vrînceanu, Simion Cristian, gabriela, Călin, Leo, Paul Gabor, ajnanina, Caligul, Cristian Lisandru, Iulian Tănase, Geanina Lisandru, Laura Driha, Serafim, Roxana Soare, Emilia, Strumfita cu esarfa

11/11/2010

Clasamentul fricii (et. VI)

Voturile sunt aici, PA-urile aici, regulamentul aici, iar clasamentele – mai jos:

Clasament de etapă

 

1. Sobolanul alb 50v

 

Au mai primit voturi




Omul negru 12v
Frica de răgaz 11v
Jurnalul unui bebe 9v
Secrete 8v
Fugarul 7v
De ce ti-e frica nu scapi 6v
Sfarsit de primavara 5v

Revelatie 4v

 

După deadline:
Memento

 
Număr total de voturi: 281

Punând cap la cap clasamentul de etapă, clasamentul de până acum şi <strong><a href=”https://calinhera.wordpress.com/2010/10/12/cinci-saptamani-in-palon/”>regulamentul concursului</a></strong>, am actualizat

<strong>CLASAMENTUL GENERAL LA ZI</strong>
1. Ion Toma Ionescu 77p
2. LeeDee P. 51p
3. Adela 49p
4. Bogdan 48p
5. Dan 46p
6. Victor 38p
7. Cristian Dima 23p
8-9. LePetitPrince 19p, Petra 19p
10-11. Sictireli, Călin 17p,
12. Geocer 14p
13. Anca Vrînceanu 11p
14. Bianca Dobrescu 10p
15. Carmen Negoiţă 9p
16-17. starsgates, Gabi 8p
18. Simion Cristian 6p
19-20. Vania, dragoselu 4p
21-22. Ioan Bistriteanul, Mariana 2p
23-25. Mailman, Şerban, Gabriela 1p

OBSERVATIE.
Se pare că micul meu comentariu de la clasamentul etapei anterioare a dus, cumva, la micsorarea numărului de voturi (sau o fi de vină faptul că acest concurs a intrat într-o zonă de umbră, cine stie?). Mai sunt două etape si, totusi, nădăjduiesc să mai avem muuuulte voturi. Pentru că textele merită.

11/11/2010

Trei frici

– Stai!, a strigat Dan. Autobuzul, care oricum abia se târa, a oprit. Dan i-a făcut semn şoferului să deschidă uşa. Am pus glonţ pe ţeavă. Zgomotul l-a înţepenit pe şofer, care a stat aşa, băţ, până când Dan a cercetat autobuzul pe dinăuntru. I se păruse c-a fost un cutremur lung, aşa i-au tremurat picioarele. Abia după ce Dan a făcut semn că e OK m-am lăsat şi eu moale, pe vine, sprijinind ZB-ul de gard. Dacă strănuta şoferul, iar eu, crezând că e vreun gest ostil, îi trimiteam un glonţ în cap?

NOTĂ. Am scris acest PA pentru concursul de proză arhiscurtă Cinci săptămâni în palon

Etichete:
10/11/2010

Desenele Roxanei spun povești

expozitie-drawforjoy

Roxana Soare va avea vernisajul expozitiei „Atunci cand desenele îmi spun povesti”, care va avea loc luni, 15 noiembrie, de la ora 19.00, la sala de lectura a teatrului Act din Bucuresti, de pe Calea Victoriei 126.

Vă invit luni, 15 noiembrie, la ora 19.00, la vernisajul expozitiei “Atunci cand desenele imi spun povesti”!, a prietenei noastre Roxana Soare.

„A venit timpul sa urc pe pereti doua colectii de desene noi noute: Cuvinte ascunse si Atunci cand desenele imi spun povesti”, mi-a scris Roxana.

Vernisajul va avea loc la Sala de Lectura – Ceainaria Teatrului ACT (Calea Victoriei nr. 126, etajul 2, Sector 1, Bucureşti). În afară de desene, de prezenta sarmantă a Roxanei, evenimentul va fi asezonat cu „ceaiuri aromate, prajiturele delicioase si muzica buna”.

Expozitia va fi deschisă până în 23 decembrie.

A, si încă ceva. Iată cum se încheie mesajul Roxanei: „Vă astept cu multa bucurie si cu desene miniaturi cadou!”

10/11/2010

De ţi-e frică, scapi (vot PA)

Vă invit să votaţi PA-urile etapei Frică ( le găsiţi aici) din cadrul concursului de proză arhiscurtă Cinci săptămâni în palon.

Întrucât sunt 19 PA-uri în sondaj, fiecare arbitru/computer are dreptul la câte patru voturi.
Anunţaţi-vă prietenii! 😉

Deadline: joi, 11.30.

Dacă mai sunt probleme legate de numărul de semne (se poate ajusta până la încheierea sondajului, în caz că difreenţele faţă de „fix 500Î sunt foarte mici) sau alte modificări în PA-uri, spuneţi-mi aici, vă rog. E posibil să mai fie erori: am lucrat foarte printre picături.

10/11/2010

O ţigară maronie tocmai în Giurgiu

Autobuzul de Bucureşti pleca abia peste două ore. Ce poţi face două ore în autogara din Giurgiu (noiembrie 1993)? Nici lătratul câinilor n-are haz. Am dat roată şi rasroata tarabelor cu turcisme, apoi am cumpărat un pachet de ţigări (More). L-am desfăcut, am scos o ţigară maronie, am potrivit-o între buze. N-ai un foc?. Soldatului din faţa mea nu-i trebuia doar un foc, ci şi o ţigară. AMR 100, m-a lămurit. Am uitat de plictiseală. I-am dat lui pachetul de ţigări. Oricum, habar nu aveam să fumez.

NOTĂ. PA scris în cadrul concursului de proza arhiscurta Cinci săptămâni în palon, etapa Tigara. (După un caz real! 😉

09/11/2010

O privire spre Biserica Anglicană

Intersectia Arthur Verona cu Dionisie Lupu, din Bucuresti, e un loc cu multe minunătii. Una dintre ele e privelistea ce se deschide spre Biserica Anglicană. În vremea studentiei obisnuiam să intru în această biserică de la marginea Grădinii Icoanei. Era ca o evadare din strada cenusie într-o lume aparte, civilizată, asa cum îmi imaginam că e dincolo, în Vestul interzis. Îmi dau seama, acum, că, în „libertate”, n-am mai trecut pragul Bisericii Anglicane din Bucuresti. Nici măcar sâmbătă, când am fost la doi pasi de ea, n-am încercat să mă dau mai aproape. Ceea ce e, întrucâtva, o temă de meditatie.

Biserica Anglicană din Bucuresti, fotografiată sâmbătă, 6 noiembrie 2010, pe la prânz, de la capătul străzii Arthur Verona, colt cu Dionisie Lupu. FOTO (cu telefonul): Călin Hera

NOTĂ. Am găsit un articol simpatic în Dilema Veche, scris în urmă cu un an.

09/11/2010

Tigara rămâne aprinsă

Am primit dovada de la Victor. Diferentele fata de clasamentul (încă) oficial sunt minime si, practic, fără efect în clasamentele de etapă, respectiv general (înainte de slash e numărul de voturi luat în calcul de mine, după slash cele de la momentul print screen, care nu e nici el chiar-chiar .

1. Linie de cod 116v/108v
2. O ţigara aprinsă 114v/101v
3. De după… 90v/81v
4. Aici e Bucureşti! 62v/62v
5. O ultimă… 36v/36v
6. Ar vrea să facă dragoste 35v/35v

Au mai primit voturi
Un moft 33v/33v
Un sfârșit e un început 21v/21v
O ţigară maronie 19v/19v
Fumatul. O abordare carteziană 13v/13v
Tigara de după oră 13v/12v
“Mai tare ca moartea” 13v/13v
Cafeneaua de vicii 10v/10v
Famous blue raincoat 9v/9v
Noaptea misterelor 9v/9v
Actrita 6v
Grisine 5v/5v
Angajamentul 3v/3v

Practic, dacă am oficializa print-screenul, cativa autori, putini, ar pierde niste puncte în clasamentul general. Este vorba de cei de pe podium, care ar intra într-o categorie inferioară de bonusuri, astfel:

Victor – bonus de 10p în loc de 11p
Ion Toma Ionescu – bonus de 10p în loc de 11p
Adela – bonus de 8p în loc de 9p

În acelasi timp, cf propunerii lui Dan (care ar fi însă un gentleman agreement fără un suport real vădit – trendul voturilor de după deadline i-a fost favorabil lui ITM, deci putem aproxima că la deadline situatia din clasamentul de etapă nu era diferită de cea luată în calcul), Ion Toma Ionescu ar urma să primească, pentru clasarea pe locurile 1-2, 10p, cu 2p mai multe decât cele cuvenite locului al doilea.

Una peste alta, apreciez că e mai sănătos să lăsam lucrurile asa cum sunt, respectând principiul de a lua în considerare situatia cea mai avantajoasă pentru fiecare participant la concurs.

Dar, până la urmă, lucrurile astea, care par mai complicate decât sunt, contează mai putin. În câteva minute voi publica PA-urile primite deja pentru etapa în curs; sper ca asta să-i impulsioneze pe cât mai multi autori să scrie. Baftă!