Vorbeam despre ceva special. Am vrut să fie ceva special pentru Ion Toma Ionescu, câştigătorul ultimului concurs de proză arhiscurtă Cinci săptămâni în palon. Ceva special pentru noi toţi, prietenii şi „practicanţii” prozei arhiscurte.
Cum mi-a plăcut foarte mult ideea lansată de Adela, că suntem, cu toţii coechipieri în această întreprindere, m-am gândit că ar fi ceva special dacă am alcătui împreună PA-ul care a câştigat ultima etapă (şi care n-a mai avut şansa să ofere tema unei noi etape). De aceea v-am rugat să participaţi la acest ceva special.
Practic, am realizat împreună un lanţ de proză arhiscurtă care s-a întins peste o parte a blogosferei. A, încă un amănunt: cum Ion Toma Ionescu spunea la un moment dat că el obişnuieşte să scrie poezie şi că a apela la proză i s-a părut intersant, şi cum eu i-am răspuns că proza arhiscurtă are mai mare legătură cu poezia decât pare, mi-am permis să redau PA-ul lui sub formă de poem. Nu se poate la toate PA-urile, dar la cele scrise de poeţi se poate, aproape mereu. Nu mă întrebaţi de ce.
Altădată povestea
Într-o altă zi
ar fi vrut să facă un duş.
Mi-a cerut
în vorbe puţine
o pijama sau un tricou.
Nu era apă.
S-a dezbrăcat
fără jenă
descoperindu-şi sânii rotunzi.
Clipele deveniseră lungi
ca degetele-i încremenite
pe nasturii cămăşii
ce nu doreau să se încheie.
Şi-a pus capul pe pernă
şoptindu-mi că e
bătrână şi obosită.
S-a cufundat în somn
ca într-o apă adâncă.
Am împins-o
pe plajă
către perete.
Căldura trupului
degaja o mireasmă
de sare.
Ţipetele ciudate ale pescăruşilor
pătrundeau prin geam.
NOTĂ. Le mulţumesc tuturor celor care au avut încredere în mine şi şi-au oferit ajutorul fără a cunoaşte prea precis despre ce e vorba, pe neve. Dar, după cum vedeţi, lanţul de proză arhiscurtă nu e complet. Cu atât mai bine! Fac două provocări: cei care doresc să se alăture acestui lanţ o pot face în continuare (e destul de vizibil care sunt „titlurile” care n-au încă, îndărăt, vreo postare – unele sunt foarte ofertante; sunt permise, la acest lanţ, şi fotografii şi poezii şi romane fluviu). A doua provocare: imaginaţi lanţuri de proză arhiscurtă proprii şi daţi-le drumul să se mişte prin blogosferă!
UPDATE.
Iată subiectele care mai pot fi „luate”:
– ar fi vrut să facă un duş
– ca degetele-i încremenite
– ce nu doreau să se încheie.
– Şi-a pus capul pe pernă
– şoptindu-mi că e
– Am împins-o
Călin Hera. PA-uri şi mirări 