Îmi place peştera. Când plouă, nu plouă. Când e frig nu e frig, când e rece nu e rece. Îmi place femeia din peşteră. Miroase bine. N-am vrut s-o mănânc. N-am mâncat-o. O am şi acum. O încalec. Ţine de cald. Şi mai e ceva. Nu pricep ce. Îmi place. E bine.
Îmi place la râu. Am încălecat o femeie la râu. Azi. Mirosea bine. I-am dat o broască. Mi-a dat un peşte. Îmi place să mănânc broască şi peşte. Mai mult peşte. Mănânc peşte în peşteră. Îmi place.
Îmi place peştera
8 comentarii to “Îmi place peştera”
-
Peste in pestera, auzi, e o forta aici in textul foarte scurt, a aliteratiei si in general a folosirii sunetului.
Am incercat si eu pe alocuri sa experimentez cu ea, cred ca-i cea mai promitatoare directie de cercetare. Romanul nu prea poate asa ceva.
ApreciazăApreciază





