Era greu, doamnă, da’ destul de bine. Aveam o relaţie la iperese Băneasa şi primeam piese aproape moca. Tuburi luam de la Garanţii şi reparaţii. Un pic pişcate, da’ mergea. Cel mai mult se strica butoanele, da’ aveam io o tehnică şi le rezolvam, fără înlocuire. Era oameni sărmani. Care n-avea bani, dădea câte o ţuica. Nici acu’ nu-i rău, ce să zic, că se strică şi plasmele. Bine, nu mă bag când chiar se strică, da’ mă cheamă cucoanele că nu ştie să programeze sau uită să bage în priză, că are unghiile franţuzeşti.
PA scris pentru etapa 9, Orasul electric, din cadrul concursului Orasul PA.
Călin Hera. PA-uri şi mirări 