Am fost sâmbătă prin Muzeul satului. După casa mea, e locul meu preferat din Bucuresti. Pur si simplu îmi place.
În timpul gerului, frumusetea Muzeului satului rămâne superlativă. Putinele cărări si imenistatea zăpezii neatinse de pasi îmi spun că n-au prea fost vizitatori în ultimele zece zile. Ce-i drept, sâmbătă, nicio casă nu era deschisă; curiosii n-aveau decât să se zgâiască înăuntru printre mâinle făcute streasină la ochi.

Cu poarta ferecată, privită printre copacii, biserica cea mare din Muzeul satului e o imagine la care te-ai tot uita. Cel putin, eu






